ÎNCROPI, încropesc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la apă, rar la alte lichide) A face să devină călduț, a încălzi puțin. Chemă armăsarul ei, ca să încropească laptele. ISPIRESCU, L. 31. Puțină apă încropea. ȘEZ. III 64. ♦ (Cu privire la aer, atmosferă) A face să devină greu, încărcat, înăbușitor. Aburii groși... să risipesc și încropesc... aerul trezit al salonului. DELAVRANCEA, S. 140. 2. A înjgheba, a face rost de... Ceilalți mobilizați ai șefului își încropiseră culcușuri. GALAN, Z. R. 105. Mama s-a împrumutat la neamuri și a încropit banii. PAS, Z. I 243. Albu-Împărat, luat fără veste, abia încropi jumătate de oaste. VISSARION, B. 48. Copilașii să-mi hrănesc, Traiul să mi-l încropesc. TEODORESCU, P. P. 351.