ÎMPILAT, -Ă, împilați, -te, adj. Oprimat, asuprit. O dată cu răsturnarea totală a stărilor de lucruri de ieri, vine vremea și acestui muncitor împilat. SADOVEANU, E. 25. ◊ (Substantivat) Asupriții și împilații – atît de mulți la număr – ar fi pierdut, pierzîndu-l, un mare sprijin și apărător. NEGRUZZI, S. I 244. Cruzimile turcilor trecuseră peste măsură, în vreme ce covîrșirea strîmbătăților suferite sleiseră răbdarea împilaților și cereau o răzbunare strălucitoare. BĂLCESCU, O. II 41.