ÎMBOBOCIT, -Ă, îmbobociți, -te, adj. (Despre plante) Care are boboci; (despre flori) în stadiu de boboc, gata să înflorească. Obrazii tăi sînt rumeni, ca roza-mbobocită. NEGRUZZI, S. II 37. Trandafirii îmbobociți se deschid. RUSSO, O. 118. Crinul... îmbobocit. CONACHI, P. 53. ◊ Fig. Un juvaier ca mata, cu o guriță așa de îmbobocită, cu niște sprîncene așa de îmbinate... ALECSANDRI, T. I 433.