zvâcnet sn [At: SLAVICI, N. I, 340 / S și: sv~ / Pl: ~e / E: zvâcni + -et] 1-2 (Rar) Zvâcneală (1-2). 3 Mișcare precipitată, bruscă, ușoară, repetată și involuntară a corpului sau a unei părți a lui, provocată de un stimul fizic sau emoțional Si: smuceală, smucire, smucit, smucitură, tremur, tresărire, zvâcnire (4), (rar) zvâcnit¹ (3), zvâcnitură (4), (reg) zbocoteală, (îrg) zbocotire (3).