2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zolga v vz soage

ZOLGÁ, zolg, vb. I. Tranz. (Regional, cu complementul «pîinea») A frămînta; a zoli2. (Fig.) Pe vremea mea am fost și eu soldat, Bocancul rupt zolga noroaie grele. BENIUC, M. 73.

ZOLGÁ, zolg, vb. I. Tranz. (Reg.) A zoli2 (1).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZOLGÁ vb. v. frământa, plămădi.

zolga vb. v. FRĂMÎNTA. PLĂMĂDI.

Intrare: zolgare
zolgare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zolgare
  • zolgarea
plural
  • zolgări
  • zolgările
genitiv-dativ singular
  • zolgări
  • zolgării
plural
  • zolgări
  • zolgărilor
vocativ singular
plural
Intrare: zolga
verb (VT13)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zolga
  • zolgare
  • zolgat
  • zolgatu‑
  • zolgând
  • zolgându‑
singular plural
  • zolgă
  • zolgați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zolg
(să)
  • zolg
  • zolgam
  • zolgai
  • zolgasem
a II-a (tu)
  • zolgi
(să)
  • zolgi
  • zolgai
  • zolgași
  • zolgaseși
a III-a (el, ea)
  • zolgă
(să)
  • zolge
  • zolga
  • zolgă
  • zolgase
plural I (noi)
  • zolgăm
(să)
  • zolgăm
  • zolgam
  • zolgarăm
  • zolgaserăm
  • zolgasem
a II-a (voi)
  • zolgați
(să)
  • zolgați
  • zolgați
  • zolgarăți
  • zolgaserăți
  • zolgaseți
a III-a (ei, ele)
  • zolgă
(să)
  • zolge
  • zolgau
  • zolga
  • zolgaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zolga

etimologie: