2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZMĂCINAT, -Ă, zmăcinați, -te, adj. (Rar) Agitat, frământat, zbuciumat. – V. zmăcina.

ZMĂCINAT, -Ă, zmăcinați, -te, adj. (Rar) Agitat, frământat, zbuciumat. – V. zmăcina.

zmăcinat, -ă adj. v. smăcinat.

ZMĂCINAT, -Ă, zmăcinați, -te, adj. Agitat, zbuciumat, frămîntat, zguduit. Agripina suia din greu, cu pieptul tot atît de zmăcinat ca și șuvoiul de alături. GALACTION, O. I 161. Doamna mumă îi ajunse acolo, purtînd în sujletu-i zmăcinat o îngrijată presimțire. ODOBESCU, S. I 170.

ZMĂCINAT, -Ă, zmăcinați, -te, adj. (Pop.) Agitat, frămîntat, zbuciumat, zguduit. – V. zmăcina.

ZMĂCINA, zmacin, vb. I. Refl. (Rar) A se agita, a se frământa, a se zbate. – Cf. măcina.

ZMĂCINA, zmacin, vb. I. Refl. (Rar) A se agita, a se frământa, a se zbate. – Cf. măcina.

ZMĂCINA, zmăcin, vb. I. Refl. (Rar) A se agita, a se frămînta, a se zbate. Deodată și glasurile copiilor și țipetele trimbițelor și clocotitura noroiului fierbinte care se zmacină închis în pintecele mașinii sînt acoperite de urale zguduitoare. CARAGIALE, N. S. 62.

ZMĂCINA, zmacin, vb. I. Refl. (Pop.) A se agita, a se frămînta, a se zbate. – Lat. *ex-machinare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zmăcina (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă zmacin, 3 se zmacină; conj. prez. 1 sg. să mă zmacin, 3 să se zmacine; imper. 2 sg. afirm. zmacină-te; ger. zmăcinându-mă

zmăcina (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 se zmacină

zmăcina vb., ind. prez. 3 sg. zmacină

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZMĂCINA, zmacin, vb. I. 2. Tranz. A scutura, a zgîlțîi, a agita. 3. Tranz. A desface, a descompune. (din smîc1 + suf. expresiv -na, cf. hîțîna, zgîlțîna; sau din lat. machĩnāre, cf. măcina; sau din lat. *exmācĕrāre)

Intrare: zmăcinat
zmăcinat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmăcinat
  • zmăcinatul
  • zmăcinatu‑
  • zmăcina
  • zmăcinata
plural
  • zmăcinați
  • zmăcinații
  • zmăcinate
  • zmăcinatele
genitiv-dativ singular
  • zmăcinat
  • zmăcinatului
  • zmăcinate
  • zmăcinatei
plural
  • zmăcinați
  • zmăcinaților
  • zmăcinate
  • zmăcinatelor
vocativ singular
plural
Intrare: zmăcina
verb (V19)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zmăcina
  • zmăcinare
  • zmăcinat
  • zmăcinatu‑
  • zmăcinând
  • zmăcinându‑
singular plural
  • zmacină
  • zmăcinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zmacin
(să)
  • zmacin
  • zmăcinam
  • zmăcinai
  • zmăcinasem
a II-a (tu)
  • zmacini
(să)
  • zmacini
  • zmăcinai
  • zmăcinași
  • zmăcinaseși
a III-a (el, ea)
  • zmacină
(să)
  • zmacine
  • zmăcina
  • zmăcină
  • zmăcinase
plural I (noi)
  • zmăcinăm
(să)
  • zmăcinăm
  • zmăcinam
  • zmăcinarăm
  • zmăcinaserăm
  • zmăcinasem
a II-a (voi)
  • zmăcinați
(să)
  • zmăcinați
  • zmăcinați
  • zmăcinarăți
  • zmăcinaserăți
  • zmăcinaseți
a III-a (ei, ele)
  • zmacină
(să)
  • zmacine
  • zmăcinau
  • zmăcina
  • zmăcinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zmăcinat, zmăcinaadjectiv

  • 1. rar Agitat, frământat, zbuciumat, zguduit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Agripina suia din greu, cu pieptul tot atît de zmăcinat ca și șuvoiul de alături. GALACTION, O. I 161. DLRLC
    • format_quote Doamna mumă îi ajunse acolo, purtînd în sufletu-i zmăcinat o îngrijată presimțire. ODOBESCU, S. I 170. DLRLC
etimologie:
  • vezi zmăcina DEX '09 DEX '98 DLRM

zmăcina, zmacinverb

  • 1. rar A se agita, a se frământa, a se zbate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Deodată și glasurile copiilor și țipetele trimbițelor și clocotitura noroiului fierbinte care se zmacină închis în pîntecele mașinii sînt acoperite de urale zguduitoare. CARAGIALE, N. S. 62. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.