2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZIMOTÉHNICĂ s. f. Zimotehnie. [g.-d. art. zimotéhnicii] (cf. germ. Zymotechnik)

zimotehnic, ~ă [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr zymotechnique] Referitor la zimotehnie.

zimotehnic, -ă adj. Care aparține zimotehniei, care se referă la zimotehnie. • pl. -ci, -ce. /<fr. zymotechnique.

ZIMOTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la zimotehnie. [< fr. zymotechnique].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zimotéhnică s. f., g.-d. art. zimotéhnicii

zimotéhnic adj. m., pl. zimotéhnici; f. sg. zimotéhnică, pl. zimotéhnice

Intrare: zimotehnică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zimotehnică
  • zimotehnica
plural
genitiv-dativ singular
  • zimotehnici
  • zimotehnicii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: zimotehnic
zimotehnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zimotehnic
  • zimotehnicul
  • zimotehnicu‑
  • zimotehnică
  • zimotehnica
plural
  • zimotehnici
  • zimotehnicii
  • zimotehnice
  • zimotehnicele
genitiv-dativ singular
  • zimotehnic
  • zimotehnicului
  • zimotehnice
  • zimotehnicei
plural
  • zimotehnici
  • zimotehnicilor
  • zimotehnice
  • zimotehnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zimotehnică

etimologie:

  • Zymotechnik
    surse: dexonline

zimotehnic

  • 1. Referitor la zimotehnie.
    surse: DN

etimologie: