10 definiții pentru zidui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZIDUI, ziduiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A zidi, a închide sau a înconjura cu ziduri. – Zid + suf. -ui.
ZIDUI, ziduiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A zidi, a închide sau a înconjura cu ziduri. – Zid + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
zidui [At: CORESI, EV. 93 / Pzi: ~esc / E: zid + -ui cf slv съзидовати] 1-4 vt (Trs; îvr) A zidi2 (1-2, 6, 7). 5 vt (Pex) A ctitori. 6 vr (Înv; fig) A se întări (prin credință).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zidui vb. IV. tr. (înv., reg.) A zidi, a închide sau a înconjura cu ziduri. • prez.ind. -iesc. /zid + -ui.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZIDUI, ziduiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A închide sau a înconjura cu ziduri. (Fig.) Într-acolo, peste vîrfuri de plopi și sălcii, se bolovăneau nori negri... ziduind zăvorit zarea. C. PETRESCU, A. R. 5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZIDUI, ziduiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A zidi, a închide sau a înconjura cu ziduri. – Din zid.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A ZIDUI ~iesc tranz. rar A închide cu un zid (de jur împrejur). /zid + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zidui (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ziduiesc, 3 sg. ziduiește, imperf. 1 ziduiam; conj. prez. 1 sg. să ziduiesc, 3 să ziduiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
zidui (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ziduiesc, imperf. 3 sg. ziduia conj. prez. 3 să ziduiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zidui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ziduiesc, imperf. 3 sg. ziduia; conj. prez. 3 sg. și pl. ziduiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
zidui, ziduiesc, vb. tranz. – (rar) A zidi: „Colo-n jos, pă prundurele / Ziduiesc tri frățurele” (Bilțiu, 1996: 105; Rogoz). (Trans. de Nord). – Din zid (< sl. zidǔ) + suf. -ui (DLRM, DEX).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
zidui, ziduiescverb
- 1. A închide sau a înconjura cu ziduri. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: zidi
- Într-acolo, peste vîrfuri de plopi și sălcii, se bolovăneau nori negri... ziduind zăvorît zarea. C. PETRESCU, A. R. 5. DLRLC
-
etimologie:
- Zid + sufix -ui. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX