zguduit², ~ă a [At: DDRF / Pl: ~iți, ~e / E: zgudui] 1 (D. obiecte, construcții, ființe, arbori etc. sau părți ale lor) Care este scos din poziția inițială și mișcat (cu putere) brusc, repetat și dezordonat în toate direcțiile, producând un zgomot caracteristic Si: zdruncinat² (1), clătinat² (1), hâțâit² (1), hurducat² (3), hurducăit² (3), scuturat², zgâlțâit² (1), (reg) bălăbănit² (4). 2 (D. obiecte) Zdruncinat² (2). 3-4 (D. oameni) Zdruncinat² (3, 5). 5 (Îrg; d. ființe; mai des d. oameni și facultățile lor psihice) Zdrobit² (8). 6 (Rar; d. oameni) Zbuciumat (1). 7 (Rar; d. oameni) Îndurerat.