Definiția cu ID-ul 965868:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ZGOMOT. Subst. Zgomot, gălăgie, larmă, lărmălău (rar), lărmuire (rar), hărmălaie, hălălaie (pop.), hărhălaie (reg.), harhăt (reg.), zarvă, haraiman (reg.); vuială (rar), vuiet, vuire, vuit, huiet, tumult, vacarm, tapaj, scandal, tărăboi, halagea (reg.), zăpăceală (fam.), tevatură, tămbălău (fam.). Bubuire (rar), bubuit, bubuitură; pocneală, pocnet, pocnit, pocnitură, plesnet, plesnire, plesnit, plesnitură, trosnet, trosnitură, trosnire, pîrîire (rar), pîrîit. Detunare, detunet (rar), detunătură, bufneală (rar), bufnet, bufnit, bufnitură, bufnire, pufnitură, pufnire, răbufneală, răbufnitură (rar), răbufnire. Duduit, duduitură, durduit (reg.), durăit, durăitură, duruire, duruit, duruitură, huruială, huruit, huruitură, hurduitură (reg.), burducăială, hurducătură, hodorogeală. Vîjîială, vîjîit, vîjîitură, vîjîire; zbîrnîială, zbîrnîit, zbîrnîitură, zbîrnîire, clinchet. Zăngăneală, zăngănit, zăngănitură, zăngănire, zăngăt; zornăială, zornăit, zornăitură, zornet, zuruire, zuruit; zdrăngănit, zdrăngănitură, zdrăngănire. Troncăt, troncănit, troncânitură. Pleoscăit, pleoscăitură, plescăit, plescăitură, plescăire. Scrîșnet, scrîșnire, scrîșnit. Bîzîială, bîzîit, bîzîitură; zîzîit; zumzet, zumbăire (rar), zuzet (pop.), zuzuit (pop.). Țiuit, țiuitură; țîrîială, țîrîit, țîrîitură, țîțîit. Tropăială, tropăit, tropăitură, tropot, tropotire (pop.), tropotit (pop.). Zupăit, zupăitură, dupăit (reg.), dupăitură (reg.). Scîrțîială, scîrțîire (rar), scîrțîit; hîrșîire, hîrșîit, hîrșîitură, tîrșîială, tîrșîit, tîrșîitură. Murmuială (rar), murmur, murmurare, rumoare; susur, susurare (rar), șopot, șopotire; fîșîială, fîșîire, fîșîit, fîșîitură, foșnet, foșnire, foșnit (rar), foșnitură; freamăt, fremătare, fremătură. Rezonanță, răsunet, reverberație; ecou. Claxon; sirenă; clopot; talangă; toacă. Petardă. Adj. Zgomotos, asurzitor, gălăgios, tumultuos. Bubuitor, detunător, trosnitor. Huruitor; vîjîitor; zbîrnîitor; scrîșnitor; bîzîitor; țiuitor; scîrțîitor. Murmurător, murmuitor (înv.), murmurînd (rar); susurător, șoptitor; fîșîitor (rar), foșnitor; fremătător. Vb. A face zgomot, a face gălăgie, a face larmă, a lărmui, a hălălăi (pop.), a hărhăti (reg.), a face zarvă, a zărvăi (reg.), a vui, a vuieta (reg.), a hui. A bubui, a detuna, a pocni, a plesni, a trosni, a bufni, a pufni, a răbufni. A dudui, a durdui (reg.), a durăi, a durui, a hurui, hurdui (reg.), a hurducăi (reg.), a hodorogi. A vîjîi; a zbîrnîi; a zăngăni, a zornăi, a zurui, a zorzoi (pop.); a zdrăngăni, a zdroncăni; a troncăni. A pleoscăi, a plescăi. A scrîșni. A bîzîi, a zumzăi, a zumbăi (rar), a zuzui (pop.), a țiui; a țîrîi, a țîțîi. A tropăi, a tropoti (pop.), a zupăi; a dupăi (reg.); a scîrțîi; a hîrșîi, a tîrșîi; a murmura, a murmui (înv.), a susura, a șopoti; a fîșîi, a foșni; a fremăta. A răsuna. V. clopot, dezordine, fenomene atmosferice, glasuri de animale, glasuri de păsări, strigăt.