9 definiții pentru zgăura


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zgăura [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~ri, zgăori / S și: sg~ / Pzi: zgăur și zgaur / E: ns cf gaură] 1 vi (Trs) A se holba (1). 2 vi (Trs) A fixa cu privirea fără un scop anume. 3 vi A se uita cu poftă la cineva care mănâncă. 4 vi A sta degeaba. 5 vr (Îf zgăuri) A se amesteca în probleme mărunte. 6 vr (Rar; fig; d. ochi; îf zgăuri) A se adânci (3).

zgăura vb. I. intr. (reg.) 1 A se holba. 2 A sta degeaba; a aștepta (într-un loc) fără să facă nimic. Toată ziua zgăura în crîșmă (AGÂR.). • prez.ind. zgăur, (înv.) -ez. și zgăuri vb. IV. /cf. gaură.

ZGĂURÁ, zgắur, vb. I. 1. Intranz. (Reg., despre oameni) A zgâi ochii la cineva sau la ceva, a se holba, a se uita cu mare atenție la ceva. 2. Refl. (Despre ochi) A se adânci, a fi intrați în fundul capului. – Lat. *excavulare (< cavus).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZGĂURÁ vb. v. adânci, afunda, bulbuca, căsca, cufunda, holba, înfunda, mări, umfla, zgâi.

zgăura vb. v. ADÎNCI. AFUNDA. BULBUCA. CĂSCA. CUFUNDA. HOLBA. ÎNFUNDA. MĂRI. UMFLA. ZGÎI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZGĂURÁ, zgắur, vb. I. Tranz. (Trans.) A deschide tare, a căsca, a holba ochii. (din pl. zgăuri; sau din lat. *excăvŭlāre)

Intrare: zgăura
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgăura
  • zgăurare
  • zgăurat
  • zgăuratu‑
  • zgăurând
  • zgăurându‑
singular plural
  • zgăură
  • zgăurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgăur
(să)
  • zgăur
  • zgăuram
  • zgăurai
  • zgăurasem
a II-a (tu)
  • zgăuri
(să)
  • zgăuri
  • zgăurai
  • zgăurași
  • zgăuraseși
a III-a (el, ea)
  • zgăură
(să)
  • zgăure
  • zgăura
  • zgăură
  • zgăurase
plural I (noi)
  • zgăurăm
(să)
  • zgăurăm
  • zgăuram
  • zgăurarăm
  • zgăuraserăm
  • zgăurasem
a II-a (voi)
  • zgăurați
(să)
  • zgăurați
  • zgăurați
  • zgăurarăți
  • zgăuraserăți
  • zgăuraseți
a III-a (ei, ele)
  • zgăură
(să)
  • zgăure
  • zgăurau
  • zgăura
  • zgăuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zgăura

etimologie: