2 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZGĂIBÁT, -Ă, zgăibați, -te, adj. (Rar) Cu zgârieturi; cu cicatrice. – Zgaibă + suf. -at.
zgăibat, ~ă a [At: STANCU, D. 390 / Pl: ~ați, ~e / E: zgaibă + -at] (Rar) 1-6 Zgăibos (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zgăibat, -ă adj. (reg.) Care are zgîrieturi; care are cicatrice. Am avut obrazul zgăibat (STANCU). • pl. -ți, -te. /zgaibă + -at.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZGĂIBÁT, -Ă, zgăibați, -te, adj. (Reg.) Cu zgârieturi; cu cicatrice. – Zgaibă + suf. -at.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZGĂIBÁT, -Ă, zgăibați, -te, adj. (Rar) Cu zgârieturi; cu cicatrice. – Din zgaibă + suf. -at.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
zgăibát (rar) adj. m., pl. zgăibáți; f. zgăibátă, pl. zgăibáte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zgăibát adj. m., pl. zgăibáți; f. sg. zgăibátă, pl. zgăibáte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
zgăibat
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRM
etimologie:
- Zgaibă + sufix -at.surse: DEX '98 DEX '09