6 definiții pentru zestraș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZESTRÁȘ, zestrași, s. m. (Înv. și reg.) Bărbat care se mută, după căsătorie, în gospodăria soției. – Zestre + suf. -aș.

zestraș sm [At: IORGA, S. D. V, 319 / V: (înv) zăs~ / Pl: ~i / E: zestre + -aș] (Îrg) Zestroi.

ZESTRÁȘ, zestrași, s. m. (Reg.) Bărbat care se mută, după căsătorie, în gospodăria soției. – Zestre + suf. -aș.

ZESTRÁȘ, zestrași, s. m. (Reg.) Bărbat care se mută, după căsătorie, în gospodăria soției. – Din zestre + suf. -aș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zestráș (înv., reg.) s. m., pl. zestráși

zestráș s. m., pl. zestráși

Intrare: zestraș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zestraș
  • zestrașul
  • zestrașu‑
plural
  • zestrași
  • zestrașii
genitiv-dativ singular
  • zestraș
  • zestrașului
plural
  • zestrași
  • zestrașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zestraș

  • 1. învechit regional Bărbat care se mută, după căsătorie, în gospodăria soției.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

etimologie:

  • Zestre + sufix -aș.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM