8 definiții pentru zeie

ZÉIE, zeie, s. f. (Rar) Zeiță. [Pr.: ze-ie] – Din zeu.

ZÉIE s. f. (Rar) Zeiță. înfioratu-mi suflet nu s-a-ntrebat vrodată Făptura ta de zeie pe cine îl îmbată. CERNA, P. 11. Ești o zeie și ție mă închin. ALECSANDRI, T. II 288.

ZÉIE, zeie, s. f. (Rar) Zeiță. – Din zeu.

zéie s. f., art. zéia, g.-d. art. zéiei; pl. zéie

ZÉIE s.f. (Rar) Zeiță. [Pron. ze-ie. / < zeu, cf. lat. dea].

*zeíță f., pl. e (d. zeŭ). Divinitate fabuloasă de sex feminin, zînă. Fig. Femeĭe foarte frumoasă. – Uniĭ încearcă să zică (la sing. numaĭ) zeĭe.

Intrare: zeie
zeie
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zeie zeia
plural zeie zeiele
genitiv-dativ singular zeie zeiei
plural zeie zeielor
vocativ singular
plural