2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZDRÓNCA interj. v. zdronc.

ZDRONC interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de metal. [Var.: zdrónca interj.] – Onomatopee.

zdronc i [At: CARAGIALE, O. I, 133 / V: ~a, ~ng / E: fo] (Are) Cuvânt care imită zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de lemn, de metal etc.

zdronc interj. (adesea repet.) 1 Cuvînt care redă zgomotul produs de izbirea, de ciocnirea sau de căderea unor obiecte de metal, de lemn etc. Sabia: zdronc-zdronc (STANCU). 2 Cuvînt care redă zgomotul produs de mersul zdruncinat, hurducat al unui vehicul. Închipuiește-ți că vii pe drum cu birza..., hodoronc-hodoronc, zdronca-zdronca (CAR.). • și zdronca, zdrong interj. /onomat.

ZDRONC interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de metal. [Var.: zdrónca interj.] – Onomatopee.

ZDRONC interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de metal. [Var.: zdrónca interj.] – Onomatopee.

ZDRONC interj. (Adesea repetat) Onomatopee care redă zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de metal. Sabia zdronc-zdronc. Cizmele scîrț-scîrț. STANCU, D. 308. – Variantă: zdronca (CARAGIALE, O. I 164) interj.

ZDRONC interj. (se folosește pentru a reda sunetul produs de unele obiecte în cădere sau prin ciocnire). [Var. zdronca] /Onomat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: zdronca
zdronca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zdronc
zdronc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • zdronc
zdronca interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • zdronca

zdronc zdronca

  • 1. Cuvânt care redă zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de metal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Sabia zdronc-zdronc. Cizmele scîrț-scîrț. STANCU, D. 308.
      surse: DLRLC

etimologie: