Definiția cu ID-ul 1217830:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zdrobit2, ~ă a [At: CORESI, TETR. 25 / S și: sd~ / Pl: ~iți, ~e / E: zdrobi] 1 (Mai ales d. obiecte) Care a fost prefăcut sau distrus (cu violență) în bucăți, (foarte) mici, (prin lovire, ciocnire, presare puternică) fiind distrus, dărâmat, împrăștiat etc. Si: frânt (5), distrus (4), dărâmat2 (2), împrăștiat, fărâmițat2, risipit2, sfărâmat2 (1), spart2, strivit (1), (pop) fărâmat2 (1), zdrumicat (1), (reg) mlecit, zdrobolit2 (1), zdrucit (1), zobit (2). 2 (Rar; d. ploaie, mai ales despre picăturile ei, sau d. valuri) Spart2. 3 (D. legume, fructe, frunze, semințe, alimente etc.) Care este desfăcut în bucăți prin apăsare sau prin lovire (puternică), modificându-și forma și consistența și transformându-se într-o pastă (moale), într-un lichid Si: bătut2 (1), lovit, spart2, strivit (1), terciuit, zemuit (2), (înv) stropșit (1), (reg) fleciuit, mecit, pistosit2, storcoșit, toropit2, zărmădit (2), zărmădăluit (2), zdrobolit2 (2), zemoșit (1). 4 (D. obiecte, construcții sau părți ale acestora, așezări umane etc.) Care a dispărut violent de pe suprafața pământului Si: distrus (1), nimicit (1), prăpădit (1), sfărâmat2 (1), spart2, stricat (1), (rar) zdrumicat (2), (pop) potopit. 5 (Rar; d. obiecte de îmbrăcăminte) Sfâșiat. 6 (D. ființe, mai ales d. oameni sau părți ale corpului lor) Care este lovit puternic, având țesuturi distruse sau traumatisme. 7 (D. ființe, mai ales d. oameni sau părți ale corpului lor) Care este deformat prin apăsare, prin strângere etc. (foarte) puternică și transformat într-o masă informă, cu modificarea sau încetarea funcțiilor (vitale) Si: sfărâmat2, strivit, turtit (1), (rar) stâlcit (1), zdrelit2 (1), (înv) stropșit (1), zdrumicat (2), (reg) pistosit2, stocit (1). 8 (Fig; d. oameni și facultățile lor psihice) Care este copleșit de (o mare) durere Si: zdruncinat2 (4), zguduit2 (5). 9 (D. ființe) Care a obosit peste măsură (din cauza eforturilor fizice, a consumului nervos etc.) Si: epuizat (4), extenuat (1), frânt (20), istovit, prăpădit, rupt2, secat2 (1), secătuit2 (1), sfârșit2, sleit2, stors2, trudit (1), vlăguit, (înv) stătut, zămorât (4), (reg) batojit (1), dehobit2 (2), stocit, tâhobit, zdrobolit2 (3). 10 (Înv) Pocăit (1). 11 (D. armate, grupări de oameni înarmați, comandanți de armate, state etc. în conflict armat) Care suferă o înfrângere categorică, soldată cu mari pierderi în urma unei acțiuni energice din partea adversarului Si: biruit (2), distrus (4), învins, înfrânt, nimicit (1), potopit, (înv) stropșit. 12 (Rar; fig) Dezarmat2 (3).