2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zdrevenire sf [At: POLIZU / S și: sd~ / Pl: ? / E: zdrăveni] (Îvr) Înzdrăvenire.

ÎNZDRĂVENÍ, înzdrăvenesc, vb. IV. Refl. A se însănătoși (după o boală), a deveni (iarăși) puternic, zdravăn; a se întrema, a se întări, a se învoinici. ◊ Tranz. Tratamentul l-a înzdrăvenit.În + zdravăn.

ÎNZDRĂVENÍ, înzdrăvenesc, vb. IV. Refl. A se însănătoși (după o boală), a deveni (iarăși) puternic, zdravăn; a se întrema, a se întări, a se învoinici. ◊ Tranz. Tratamentul l-a înzdrăvenit.În + zdravăn.

înzdrăveni vr [At: M. SADOVEANU, SĂM. II, 228 / V: ~zdre~ / S și: ~sdră~ / Pzi: ~nesc / E: în- + zdravăn] 1-2 A-și recăpăta (sănătatea sau) puterile Si: a se întrema, a se întări, a se învoinici.

ÎNZDRĂVENÍ, înzdrăvenesc, vb. IV. Refl. A se însănătoși (după o boală), a deveni iarăși zdravăn, puternic; a se întrema, a se întări. Se înzdrăveni oleacă de cum îl cuprinse aerul tare al nopții de vară. VORNIC, P. 209. Nu știa cum să facă să se înzdrăvenească. ISPIRESCU, L. 314.

A SE ÎNZDRĂVENÍ mă ~ésc intranz. A-și reveni după o boală; a prinde puteri; a se face zdravăn; a se întrema; a se înfiripa. /în + zdravăn

A ÎNZDRĂVENÍ ~ésc tranz. A face să se înzdrăvenească. /în + zdravăn

însdrăvenì v. a se face sdravăn.

înzdrăvenésc v. tr. (d. zdravăn). Fac ĭar zdravăn, însănătoșesc, restabilesc. V. refl. Mă fac ĭar zdravăn. – Și zdrăvenesc și zdrevenesc (vest).

zdrăvenésc, V. înzdrăvenesc.

zdrevenésc, V. înzdrăvenesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înzdrăvení (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. înzdrăvenéște, imperf. 3 sg. înzdrăveneá; conj. prez. 3 înzdrăveneáscă

înzdrăvení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzdrăvenésc, imperf. 3 sg. înzdrăveneá; conj. prez. 3 sg. și pl. înzdrăveneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNZDRĂVENÍ vb. 1. v. însănătoși. 2. v. întrema.

ÎNZDRĂVENI vb. (MED.) 1. a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoși, a (se) întrema, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. și fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) răzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. și Transilv.) a (se) zvidui, (înv.) a (se) remedia, a (se) vrăciui. (S-a ~ complet după boală.) 2. a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (înv. și pop.) a (se) împuternici, (pop. și fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) vînjoșa, (Mold.) a (se) priboli. (Bolnavul s-a mai ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ÎNZDRĂVENÍ, înzdrăvenésc, vb. IV. ~ 2. Intranz. (Banat, Trans. de V.) A strănuta. (din zdravăn cu pref. în-; sensul al doilea se explică prin formula zdravăn = sănătos, care li se spune celor care strănută)

Intrare: zdrevenire
zdrevenire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrevenire
  • zdrevenirea
plural
  • zdreveniri
  • zdrevenirile
genitiv-dativ singular
  • zdreveniri
  • zdrevenirii
plural
  • zdreveniri
  • zdrevenirilor
vocativ singular
plural
Intrare: înzdrăveni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înzdrăveni
  • ‑nzdrăveni
  • înzdrăvenire
  • ‑nzdrăvenire
  • înzdrăvenit
  • ‑nzdrăvenit
  • înzdrăvenitu‑
  • ‑nzdrăvenitu‑
  • înzdrăvenind
  • ‑nzdrăvenind
  • înzdrăvenindu‑
  • ‑nzdrăvenindu‑
singular plural
  • înzdrăvenește
  • ‑nzdrăvenește
  • înzdrăveniți
  • ‑nzdrăveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înzdrăvenesc
  • ‑nzdrăvenesc
(să)
  • înzdrăvenesc
  • ‑nzdrăvenesc
  • înzdrăveneam
  • ‑nzdrăveneam
  • înzdrăvenii
  • ‑nzdrăvenii
  • înzdrăvenisem
  • ‑nzdrăvenisem
a II-a (tu)
  • înzdrăvenești
  • ‑nzdrăvenești
(să)
  • înzdrăvenești
  • ‑nzdrăvenești
  • înzdrăveneai
  • ‑nzdrăveneai
  • înzdrăveniși
  • ‑nzdrăveniși
  • înzdrăveniseși
  • ‑nzdrăveniseși
a III-a (el, ea)
  • înzdrăvenește
  • ‑nzdrăvenește
(să)
  • înzdrăvenească
  • ‑nzdrăvenească
  • înzdrăvenea
  • ‑nzdrăvenea
  • înzdrăveni
  • ‑nzdrăveni
  • înzdrăvenise
  • ‑nzdrăvenise
plural I (noi)
  • înzdrăvenim
  • ‑nzdrăvenim
(să)
  • înzdrăvenim
  • ‑nzdrăvenim
  • înzdrăveneam
  • ‑nzdrăveneam
  • înzdrăvenirăm
  • ‑nzdrăvenirăm
  • înzdrăveniserăm
  • ‑nzdrăveniserăm
  • înzdrăvenisem
  • ‑nzdrăvenisem
a II-a (voi)
  • înzdrăveniți
  • ‑nzdrăveniți
(să)
  • înzdrăveniți
  • ‑nzdrăveniți
  • înzdrăveneați
  • ‑nzdrăveneați
  • înzdrăvenirăți
  • ‑nzdrăvenirăți
  • înzdrăveniserăți
  • ‑nzdrăveniserăți
  • înzdrăveniseți
  • ‑nzdrăveniseți
a III-a (ei, ele)
  • înzdrăvenesc
  • ‑nzdrăvenesc
(să)
  • înzdrăvenească
  • ‑nzdrăvenească
  • înzdrăveneau
  • ‑nzdrăveneau
  • înzdrăveni
  • ‑nzdrăveni
  • înzdrăveniseră
  • ‑nzdrăveniseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zdreveni
  • zdrevenire
  • zdrevenit
  • zdrevenitu‑
  • zdrevenind
  • zdrevenindu‑
singular plural
  • zdrevenește
  • zdreveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zdrevenesc
(să)
  • zdrevenesc
  • zdreveneam
  • zdrevenii
  • zdrevenisem
a II-a (tu)
  • zdrevenești
(să)
  • zdrevenești
  • zdreveneai
  • zdreveniși
  • zdreveniseși
a III-a (el, ea)
  • zdrevenește
(să)
  • zdrevenească
  • zdrevenea
  • zdreveni
  • zdrevenise
plural I (noi)
  • zdrevenim
(să)
  • zdrevenim
  • zdreveneam
  • zdrevenirăm
  • zdreveniserăm
  • zdrevenisem
a II-a (voi)
  • zdreveniți
(să)
  • zdreveniți
  • zdreveneați
  • zdrevenirăți
  • zdreveniserăți
  • zdreveniseți
a III-a (ei, ele)
  • zdrevenesc
(să)
  • zdrevenească
  • zdreveneau
  • zdreveni
  • zdreveniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înzdrăveni înzdrăvenire înzdrăvenit înzdrevenire zdreveni

  • 1. reflexiv A se însănătoși (după o boală), a deveni (iarăși) puternic, zdravăn; a se întrema, a se întări, a se învoinici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: însănătoși întrema 2 exemple
    exemple
    • Se înzdrăveni oleacă de cum îl cuprinse aerul tare al nopții de vară. VORNIC, P. 209.
      surse: DLRLC
    • Nu știa cum să facă să se înzdrăvenească. ISPIRESCU, L. 314.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A face să se înzdrăvenească.
      surse: NODEX un exemplu
      exemple
      • Tratamentul l-a înzdrăvenit.
        surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • În + zdravăn
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX