zbârcit, ~ă [At: LB / S și: sb~ / Pl: ~iți, ~e / E: zbârci³] 1-2 smf, a (D. piele; pex; d. om sau d. părți ale corpului său) (Persoană) care prezintă riduri Si: creț (11), cutat (3), încrețit, ridat, (pop) pomăit, (reg) pomisit, pomit, (îvr) zbârcios (1-2), (fam) boțit (2), brăzdat (3), smochinit (reg), zgurit (4). 3 sm (Pop; dep; d. bătrâni; îe) A fi un cheag ~ A fi fără importanță.