Definiția cu ID-ul 762933:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zapt n., pl. urĭ (turc. nr. zapt, stăpînire, luare, administrațiune. V. zabet). Vechĭ. Stăpînire, autoritate, administrațiune: supt zaptu luĭ. A face ceva zapt, a pune mîna pe ceva, a confisca, a sechestra. A face zapt cuĭva, a-l înfrîna. Azĭ. Olt. Jaf.