2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zátor sn vz zător

zător1 sn [At: LB / Pl: ~oare / V: (înv) zator, e, (reg) zotoane sfp, zătorci sfp, zotoa sf zotor / E: srb zator] 1 (Îrg) Mamelă (la scroafă). 2 (Reg; prc; îf zotor) Mamelon (1).

zător s.n. (înv., reg.) Mamelă (la scroafe). • pl. -oare. /<srb. zator.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZĂTOÁRE s. v. mamelă, piept, sân, țâță.

zătoare s. v. MAMELĂ. PIEPT. SÎN. ȚÎȚĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zătór (-oáre), s. n. – Țîță întărită a scroafei. – Var. zătorci, f. pl. Sb., cr. zatore (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 470). În Banat și Olt.

ZĂTÓR, zătoáre, s. n. (Banat, Olt.) Ugerul plin al scroafei. (scr. zatore)

Intrare: zătoare
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zătoare
  • zătoarea
plural
  • zători
  • zătorile
genitiv-dativ singular
  • zători
  • zătorii
plural
  • zători
  • zătorilor
vocativ singular
plural
Intrare: zător
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zător
  • zătorul
  • zătoru‑
plural
  • zătoare
  • zătoarele
genitiv-dativ singular
  • zător
  • zătorului
plural
  • zătoare
  • zătoarelor
vocativ singular
plural
zotoane
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zotoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zotor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zator
  • zatorul
  • zatoru‑
plural
  • zatoare
  • zatoarele
genitiv-dativ singular
  • zator
  • zatorului
plural
  • zatoare
  • zatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zătoare

etimologie: