zămârcă sf vz zemurcă

ZĂMẤRCĂ, s. f. v. zămurcă.

ZĂMÚRCĂ s. f. (Reg.) Mâncare cu prea multă zeamă. [Var.: zămấrcă] – Cf. z(e)amă.

zămurcă sf vz zemurcă

zămurcă s.f. v. zemurcă.

zemurcă s.f. (reg.) Mîncare cu prea multă zeamă. pl. -ci. și zămîrcă, zămurcă s.f. /de la zeamă.

ZĂMÚRCĂ s. f. (Reg.) Mâncare cu prea multă zeamă. [Var.: zămấrcă] – Cf. z(e)amă.

ZĂMÚRCĂ s. f. (Regional) Mîncare cu prea multă zeamă. El că i-a dat Mîncare să le-ajungă, Mai mult zămurcă lungă. SEVASTOS, la TDRG.

ZĂMÚRCĂ s. f. (Reg.) Mâncare cu prea multă zeamă. [Var.: zămấrcă s. f.] – Din zeamă + suf. -ârcă.

zămurcă f. Mold. zeamă proastă.

zămî́rcă, V. zemurcă.

zămúrcă, V. zemurcă.

zemúrcă f., pl. ĭ (d. zeamă). Cĭorbalîc, mîncare proastă cu prea multă zeamă în loc să fie maĭ scăzută. – În est zămurcă și -î́rcă. V. heltĭugă.