vîrtelnic, -ă adj. 1 Care se învîrtește ca o vîrtelniță. Nevăstuica trece iute, toreînd lîna din fuioare Și sucind fusul vîrtelnic ce-o atinge la picioare (ALECS.). 2 Cu vîrtejuri, plin de vîrtejuri. Ia-mi sufletul sau să mă ia un vifor... Și să m-arunce-n valul Vîrtelnicului ocean (MURNU). • pl. -ci, -ce. /cf. vîrtelniță.