Definiția cu ID-ul 942836:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VÎNTURARE, vînturări, s. f. (Rar) Acțiunea de a vîntura; fig. frămîntare, tulburare. Stăteau după tejghele într-o încremenire mai presus de toate vînturările. CAMILAR, N. II 321.