Definiția cu ID-ul 942836:
Explicative DEX
VÎNTURARE, vînturări, s. f. (Rar) Acțiunea de a vîntura; fig. frămîntare, tulburare. Stăteau după tejghele într-o încremenire mai presus de toate vînturările. CAMILAR, N. II 321.
Exemple de pronunție a termenului „vânturare” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1