11 definiții pentru vulturică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VULTURÍCĂ, vulturici, s. f. (Rar) Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-purpurii, cu tulpina fără frunze sau cu frunze mici, acoperite cu peri lungi (Hieracium pilosella).Vultur + suf. -ică.

vulturi sf [At: (a. 1868), ap. TDRG / Pl: ~ici / E: vultur + -ică] Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-purpurii, cu tulpina fără frunze sau cu frunze mici, acoperite cu peri lungi (Hieracium pilosella).

VULTURÍCĂ, vulturici, s. f. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu flori galbene-purpurii, cu tulpina fără frunze sau cu frunze mici, acoperite cu peri lungi (Hieracium pilosella).Vultur + suf. -ică.

VULTURÍCĂ, vulturici, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina lipsită de frunze sau cu frunze mici, acoperite cu peri lungi, și cu flori galbene-purpurii; crește prin fînețe, în regiunea subalpină (Hieracicum pilesella). Unde și unde [cîmpurile] sînt împestrițate cu cîte o vulturică cu flori galbene-purpurii și frunze păroase. SIMIONESCU, FL. 192.

VULTURÍCĂ ~ci f. Plantă erbacee cu flori galbene-purpurii și cu frunze mici, acoperite cu peri lungi. /vultur + suf. ~ică

roscob s [At: PANȚU, PL. / A: nct / E: nct] (Bot; Trs) Vulturică (Hieracium pilosella).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vulturícă (rar) s. f., g.-d. art. vulturícii; pl. vulturíci

vulturícă s. f., g.-d. art. vulturícii; pl. vulturíci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VULTURÍCĂ s. (BOT.; Hieracium pilosella) (reg.) hultenioară, culcușul-vacii, urechea-șoarecelui.

VULTURI s. (BOT.; Hieracium pilosella) (reg.) hultenioară, culcușul-vacii, urechea-șoarecelui.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Hieracium pilosella L. Specie care înflorește primăvara-toamna. Flori galbene, cele radiale pe dos cu o dungă roz-roșiatică, așezate într-un calatidiu terminal, la; vîrful tulpinei; involucru mare, scurt-cilindric, de 1 cm lungime, cu foliole de 1-2 mm lățime, liniare, acute, verzi-gri sau negre. Fructele, achene mici, roșii-închis. Plantă de cca 15 cm înălțime, stoloniferă. Tulpină nefoliată. Frunze lat-lanceolate, gri-verzi sau alb-cenușii, lung-păroase, tomentoase pe partea inferioară.

Intrare: vulturică
vulturică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vulturi
  • vulturica
plural
  • vulturici
  • vulturicile
genitiv-dativ singular
  • vulturici
  • vulturicii
plural
  • vulturici
  • vulturicilor
vocativ singular
plural

vulturică Hieracium

  • 1. rar Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-purpurii, cu tulpina fără frunze sau cu frunze mici, acoperite cu peri lungi (Hieracium pilosella).
    exemple
    • Unde și unde [câmpurile] sînt împestrițate cu cîte o vulturică cu flori galbene-purpurii și frunze păroase. SIMIONESCU, FL. 192.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Vultur + sufix -ică.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX