vulturește av [At: (a. 1848), ap. TDRG / E: vultur + -ește] 1 Ca vulturul (1). 2 Cu agerime de vultur (1). 3 (Pex) Cu putere. 4 (Pex) În mod cutezător.

vulturește adv. (de obicei în legătură cu vb. de mișcare) Ca vulturul, cu iuțeală, cu agerime de vultur; foarte repede. Încalecă pe-un bivol... Și pleacă vulturește (ALECS.). ♦ ext. În mod îndrăzneț, cutezător. Inginerii trebuiau să cuprinză vulturește cu privirile întinderea, înainte de a începe lucrarea (VOIC.). • /vultur + -ește.

VULTUREȘTE adv. Ca un vultur, cu iuțeală, cu agerime de vultur; foarte repede. Visul său se-nfiripează și se-ntinde vulturește. An cu an împărăția tot mai largă se sporește. EMINESCU, O. I 144. Numai ochii sei mișca, Vulturește-i alerga Pe cea zare cenușie. ALECSANDRI, P. II 10.

VULTUREȘTE adv. În felul vulturilor; ca vulturii. /vultur + suf. ~ește

vulturéște adj. Ca vulturiĭ: a te răpezi vulturește.

vulturesc, ~ească a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ești / E: vultur + -esc] 1 De vultur (1). 2 Ca de vultur (1). 3 (Pex) Ager (3). 4 Puternic. 5 Cutezător (1).

vulturesc, -ească adj. Care este caracteristic vulturului; de vultur. M-am întrebatpe mine însumi dacă aripele vulturești, răpindu-mî în spațiu, nu m-ar duce și m-ar rătăci prin nouri? (ALECS.). ♦ fig. Care este ager, sprinten; puternic; îndrăzneț, cutezător. Citește revistele și cu un ochi vulturesc intuiește într-o semnătură revelația unei cariere scriitoricești (PER.). • pl. -ești. /vultur + -esc.

vulturesc a. de vultur: aripi vulturești AL. ║ vulturește adv. repede ca vulturul: ochii vulturește îi alerga.

vulturește adv.