3 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vulnerare sf [At: CANELLA, V. 379 / Pl: ~rări / E: vulnera] (Înv) Rănire.

VULNERÁRE s.f. (Rar) Acțiunea de a vulnera și rezultatul ei. [< vulnera].

VULNERÁ, vulnerez, vb. I. Tranz. (Rar) A răni, a vătăma. – Din lat. vulnerare.

VULNERÁ, vulnerez, vb. I. Tranz. (Rar) A răni, a vătăma. – Din lat. vulnerare.

vulnera [At: NEGULICI / Pzi: ~rez și (înv) vulner / E: lat vulnerare] 1-2 vtrr A (se) răni. 3 vt (Fig) A vătăma (7). 4 vr (Fig) A se devaloriza. 5 vr (Fig) A se degrada.

vulnerar, [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~ariu / Pl: ~i, ~e / E: lat vulnerarius, fr vulnéraire, it vulnerario] 1-2 s, a (Remediu) care se folosește la vindecarea rănilor. 3 a (Pex) Care are proprietăți terapeutice.

VULNERÁ, vulnerez, vb. I. Tranz. (Rar) A răni, a vătăma. (Absol.) Șerpe, șerpoaie, cu puii tăi, Nu înțepa, nu săgeta, nu vulnera. ȘEZ. IV 158.

VULNERÁ vb. I. tr. (Rar) A răni, a vătăma. [< lat. vulnerare].

VULNERÁR, -Ă adj. De leac, bun pentru vindecat rănile. [Cf. fr. vulnéraire, lat. vulnerarius].

VULNERÁ vb. tr. a răni, a vătăma. (< lat. vulnerare)

VULNERÁR, -Ă adj. bun pentru vindecat rănile. (< fr. vulnéraire, lat. vulnerarius)

vulnerar a. se zice de remediile proprii a vindeca rănile (ca patlagina, pojarnița).

*vulnerár, -ă adj. (lat. vulnerarius, d. vulnus, vúlneris, rană). Care vindecă rănile: plantă vulnerară (ca lemnia).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vulneráre s. f., g.-d. art. vulnerării

vulnerá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 vulnereáză

vulnerá vb., ind. prez. 1 sg. vulneréz, 3 sg. și pl. vulnereáză

vulnerár adj. m., pl. vulnerári; f. sg. vulneráră, pl. vulneráre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: vulnerare
vulnerare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vulnerare
  • vulnerarea
plural
  • vulnerări
  • vulnerările
genitiv-dativ singular
  • vulnerări
  • vulnerării
plural
  • vulnerări
  • vulnerărilor
vocativ singular
plural
Intrare: vulnera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vulnera
  • vulnerare
  • vulnerat
  • vulneratu‑
  • vulnerând
  • vulnerându‑
singular plural
  • vulnerea
  • vulnerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vulnerez
(să)
  • vulnerez
  • vulneram
  • vulnerai
  • vulnerasem
a II-a (tu)
  • vulnerezi
(să)
  • vulnerezi
  • vulnerai
  • vulnerași
  • vulneraseși
a III-a (el, ea)
  • vulnerea
(să)
  • vulnereze
  • vulnera
  • vulneră
  • vulnerase
plural I (noi)
  • vulnerăm
(să)
  • vulnerăm
  • vulneram
  • vulnerarăm
  • vulneraserăm
  • vulnerasem
a II-a (voi)
  • vulnerați
(să)
  • vulnerați
  • vulnerați
  • vulnerarăți
  • vulneraserăți
  • vulneraseți
a III-a (ei, ele)
  • vulnerea
(să)
  • vulnereze
  • vulnerau
  • vulnera
  • vulneraseră
Intrare: vulnerar
vulnerar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vulnerar
  • vulnerarul
  • vulneraru‑
  • vulnera
  • vulnerara
plural
  • vulnerari
  • vulnerarii
  • vulnerare
  • vulnerarele
genitiv-dativ singular
  • vulnerar
  • vulnerarului
  • vulnerare
  • vulnerarei
plural
  • vulnerari
  • vulnerarilor
  • vulnerare
  • vulnerarelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vulnerare

etimologie:

  • vulnera
    surse: DN

vulnera

etimologie: