7 definiții pentru vuieta
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VUIETA, pers. 3 vuietă, vb. I. Intranz. (Reg.) A vui; a vâjâi. ♦ A răsuna. [Pr.: vu-ie-] – Din vuiet.
VUIETA, pers. 3 vuietă, vb. I. Intranz. (Reg.) A vui; a vâjâi. ♦ A răsuna. [Pr.: vu-ie-] – Din vuiet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
vuieta viu [At: COȘBUC, AE. 91 / P: vu-ie~ / Pzi: 3 vuietă / E: vuiet] (Poetic; d. ape, vânt, furtună etc.) 1 A vui (1). 2 (D. strigătele oamenilor) A vui (11). 3 (D. un spațiu, un loc) A răsuna.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vuieta vb. I. intr. (despre ape, vînt, furtună etc) A vui; a vîjîi. În văzduhul cel larg îndîrjitele vînturi Vuietă-ntocmai, asemeni de iuți și de tari, și se luptă (COȘB.). ♦ (despre spațiul în care se produce un zgomot) A răsuna. Asprele stînci vuietau îndelung răzbătute de valuri (COȘB.). • sil. vu-ie-. prez.ind. pers. 3 vuietă. /vuiet + -a.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VUIETA, pers. 3 vuietă, vb. I. Intranz. A vui; a vîjîi. Ades, pe mare, luna-ngîndurată Sub văl de nori alunecă tăcută, Dar marea tot o simte și zbătută Spre dînsa vuietînd se-nalță toată. CERNA, P. 90. Dar furtuna de departe Vuietînd sosi-ntr-o clipă Și-a trecut și munți și ape. COȘBUC, P. II 91. ♦ A răsuna. Vuietă vaiet de guri. COȘBUC, AE. 212.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vuieta (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 vuietă, imperf. 3 pl. vuietau; conj. prez. 3 să vuiete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vuieta (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. vuietă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vuieta vb., ind. prez. 3 sg. vuietă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (V6.1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
vuietaverb
-
- Ades, pe mare, luna-ngîndurată Sub văl de nori alunecă tăcută, Dar marea tot o simte și zbătută Spre dînsa vuietînd se-nalță toată. CERNA, P. 90. DLRLC
- Dar furtuna de departe Vuietînd sosi-ntr-o clipă Și-a trecut și munți și ape. COȘBUC, P. II 91. DLRLC
- 1.1. Răsuna. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: răsuna
- Vuietă vaiet de guri. COȘBUC, AE. 212. DLRLC
-
-
etimologie:
- vuiet DEX '09 DEX '98