12 definiții pentru voscreasnă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOSCREÁSNĂ, voscresne, s. f. Cântare bisericească la utrenie, având ca temă învierea lui Isus Hristos. – Cf. rus. voskresenie.

voscreasnă sf [At: (a. 1741). CAT. MAN. II, 237 / V: (îvr) văs~, ~aznă / Pl: ~esne / E: slv въскръсениѥ, въскрьсенъ] (Bis) 1 (Înv) Învierea lui Iisus Hristos. 2 (Înv) Slujba religioasă a Învierii. 3 (Mpl) Versetele din Psalmi sau din alte cărți ale Vechiului sau ale Noului Testament, care se cântă la utrenia duminicilor, prin care este celebrată Învierea Domnului.

VOSCREÁSNĂ, voscresne, s. f. Cântare bisericească la utrenie, având ca temă Învierea lui Cristos. – Cf. rus. voskresenie.

VOSCREÁSNĂ, voscresne, s. f. Cîntare bisericească la utrenie, avînd ca temă învierea lui Hristos.

voscreasnă f. învierea Domnului (în cântecele de stea): unsprezece ’s voscresnele PANN; [Slav. VŬSKRŬSENIĬE].

voscreásnă f., pl. esne (vsl. vŭskrŭseniĭe, rus. voskresénie, înviere, voskrésenĭe, Duminică). Vechĭ. O cîntare care se cîntă la biserică în fie-care Duminică în onoarea învieriĭ.

văscreasnă s.f. v. voscreasnă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

voscreásnă (-creas-) s. f., g.-d. art. voscrésnei; pl. voscrésne

voscreásnă s. f., g.-d. art. voscrésnei; pl. voscrésne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Intrare: voscreasnă
voscreasnă substantiv feminin
  • silabație: vos-creas-nă info
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voscreasnă
  • voscreasna
plural
  • voscresne
  • voscresnele
genitiv-dativ singular
  • voscresne
  • voscresnei
plural
  • voscresne
  • voscresnelor
vocativ singular
plural

voscreasnă

  • 1. Cântare bisericească la utrenie, având ca temă învierea lui Isus Hristos.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: înviere

etimologie: