Definiția cu ID-ul 965860:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

VORACITATE. Subst. Voracitate, lăcomie, lăcomire, nesaț, poftă, apetit (franțuzism); oreximanie; necumpătare, exces; supraalimentare, supraalimentație; înfulecare (rar), ghiftuire (fam. și peior.), îndopare, îndopat, îmbuibare. Săturare (rar), îndestulare, saturație, saț (pop.), sațietate (rar). Mîncău (fam.), mîncător, mîncăcios, haplea; gurmand; flămînzilă. Adj. Vorace, mîncăcios, mîncător, hulpav (reg.), lacom, nesătul, nesățios, pofticios, poftitor (rar), poftăreț (reg.), devorant, devorator, pantagruelic (livr.), necumpătat; supraalimentat, supranutrit, ghiftuit (fam. și peior.), îndopat, îmbuibat, umflat (fig., fam.); săturat, sătul. Vb. A fi mîncăcios, a fi robul stomacului, a avea burtă de iapă, a se închina stomacului. A mînca cu lăcomie, a hălpăi (reg.), a mînca lupește (ca lupul), a mînca ca o căpușă, a mînca cît șapte, a mînca ca un porc (depr.), a devora, a hăpăi, a-și linge buzele, a mînca pe săturate, a se face burduf (de mîncare), a se sătura; mănîncă de-i pocnesc (trosnesc) fălcile, mănîncă de parc-ar fi spart; a înghiți, a mistui (fig.), a îmbuca, a îmbuca lupește (ca lupul), a înfuleca (fam.), a se îndopa (fam.), a se ghiftui (fam. și peior.), a se îmbuiba. Adv. Pe săturate, pînă la saturație, cu lăcomie, lăcomește (rar), cu nesaț, cu poftă, hulpav (reg.). V. alimentație, aviditate, exagerare, foame, saturație.