3 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VOLTERIAN, -Ă adj. Referitor la volterianism; (fig.) sceptic, zeflemist. // s.m. și f. Adept al volterianismului. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene, scris și voltairian. / < fr. voltairien].
*volterián, -ă adj. (după numele filosofuluĭ Voltaire, mort la 1778). Al luĭ saŭ ca al luĭ Voltaire (sceptic, incrédul, ironic, mușcător): spirit volterian.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
voltairian, ~ă [At: MAIORESCU, CR. II, 338 / P: ~ter~ / S și: ~ter~ / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr voltairien] 1-2 smf, a (Persoană) care adoptă ideile lui Voltaire, având o atitudine raționalistă, anticlericală și ironic sceptică Si: voltairist (1-2). 3 a (Pex) Raționalist. 4 a (Pex) Care se caracterizează printr-un scepticism ironic. 5 a Care aparține creației lui Voltaire. 6 a Care se referă la creația lui Voltaire. 7 a Propriu lui Voltaire, creației sale și stilului său.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
voltairian, -ă [volteri’an] I adj. Care aparține lui Voltaire sau creației lui, privitor la Voltaire sau la creația lui, specific lui Voltaire sau creației lui. În pisania de la intrare... dăm cu uimire de versuri franțuzești, s-ar zice dintr-o piesă voltairiană (CĂL.). ◊ Fig. care este sceptic, zeflemist. II adj., s.m., s.f. 1 (Adept) al voltairianismului. Logica și simțul realității funcționează ca la cel mai uscat și fără suflet raționalist voltairian (RALEA). 2 (Persoană) care adoptă sau exprimă o atitudine de anticlericalism și scepticism, proprii lui Voltaire. • pl. -ieni, -iene. /<fr. voltairien.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VOLTAIRIAN, -Ă adj. v. volterian.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VOLTAIRIAN, -Ă TE-RI-/ I. adj. propriu lui Voltaire. II. adj., s. m. f. 1. (adept) al voltairianismului. 2. (cel) care adoptă sau exprimă o atitudine de anticlericalism și scepticism, proprii lui Voltaire. (< fr. voltairien)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
voltairian [ai pron. fr. e] (desp. -tai-ri-an) adj. m., s. m., pl. voltairieni (desp. -ri-eni); adj. f., s. f. voltairiană, pl. voltairiene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
voltairian [ai pron. e] (-tai-ri-an) adj. m., s. m., pl. voltairieni (-ri-eni); adj. f., s. f. voltairiană, pl. voltairiene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
voltairian adj. m., s. m. (sil. -ri-an) [-tai- pron. fr. -te-], pl. voltairieni (sil. -ri-eni); f. sg. voltairiană, pl. voltairiene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: vol-tai-ri-an
- pronunție: volterian
adjectiv (A21) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A21) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: vol-tai-ri-an
- pronunție: volterian
substantiv masculin (M23) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M23) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: vol-tai-ri-a-nă
- pronunție: volteriană
substantiv feminin (F17) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F17) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
voltairian, voltairianăadjectiv
- 1. Referitor la volterianism. DN
- 2. Propriu lui Voltaire. MDN '00
etimologie:
- voltairien DN
voltairian, voltairienisubstantiv masculin voltairiană, voltairienesubstantiv feminin
- 1. Adept al volterianismului. DN
- 2. Persoană care adoptă sau exprimă o atitudine de anticlericalism și scepticism, proprii lui Voltaire. MDN '00
etimologie:
- voltairien DN