Definiția cu ID-ul 813184:

Explicative DEX

volintir m. 1. voluntar, în special înrolat în armata greacă a lui Ipsilante din timpul Zaverei: tocmai din vremea volintirilor AL.; 2. om crud. barbar: vai de mine, căsta e volintir! AL. [Rus. VOLONTĬORŬ, voluntar].

Exemple de pronunție a termenului „volintir

Visit YouGlish.com