8 definiții pentru volieră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOLIÉRĂ, voliere, s. f. Cușcă sau ansamblu de cuști de dimensiuni mari, confecționate din plasă de sârmă, în care se țin păsările în grădinile zoologice. [Pr.: -li-e-] – Din fr. volière.

volie sf [At: M. D. ENC. / Pl: ~re / E: fr volière] Cușcă de dimensiuni mari, confecționată din plasă de sârmă, în care se țin păsările în grădinile zoologice.

VOLIÉRĂ, voliere, s. f. Cușcă sau ansamblu de cuști de dimensiuni mari, confecționate din plasă de sârmă, în care se țin păsări în grădinile zoologice. [Pr.: -li-e-] – Din fr. volière.

VOLIÉRĂ s.f. Adăpost din rețea de sârmă în care se țin păsările; colivie mare. [Pron. -li-e-. / < fr. volière].

VOLIÉRĂ s. f. colivie mare din rețea de sârmă, în care se țin păsările. (< fr. volière)

VOLÍERĂ ~e f. Cușcă din plasă de sârmă în care se țin păsările zburătoare (mai ales din grădina zoologică). /<fr. voliere


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

voliéră (-li-e-) s. f., g.-d. art. voliérei; pl. voliére

voliéră s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. voliérei; pl. voliére

Intrare: volieră
  • silabație: vo-li-e-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • volie
  • voliera
plural
  • voliere
  • volierele
genitiv-dativ singular
  • voliere
  • volierei
plural
  • voliere
  • volierelor
vocativ singular
plural

volieră

  • 1. Cușcă sau ansamblu de cuști de dimensiuni mari, confecționate din plasă de sârmă, în care se țin păsările în grădinile zoologice.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: