4 definiții pentru voinicuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOINICÚȚ, -Ă, voinicuți, -e, s. m. și f. Diminutiv al lui voinic.Voinic + suf. -uț.

VOINICÚȚ, -Ă, voinicuți, -e, s. m. și f. Diminutiv al lui voinic.Voinic + suf. -uț.

voinicuț, ~ă [At: ISPIRESCU, I. 138 / V: (reg) von~ / Pl: ~i, ~e / E: voinic + -uț] 1-2 sm (Hip) Voinic (4-5). 3-6 a Voinicel (5-8).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

voinicúță s. f., g.-d. art. voinicúței; pl. voinicúțe

voinicúță s. f., g.-d. art. voinicúței; pl. voinicúțe

Intrare: voinicuță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voinicuță
  • voinicuța
plural
  • voinicuțe
  • voinicuțele
genitiv-dativ singular
  • voinicuțe
  • voinicuței
plural
  • voinicuțe
  • voinicuțelor
vocativ singular
  • voinicuță
  • voinicuțo
plural
  • voinicuțelor

voinicuț, -ă voinicuță

  • 1. Diminutiv al lui voinic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: voinicel (s.m.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • Voinicuțul de Gheorghe, unde smuci odată sabia din pămînt și mai iute decît ai gîndi o aduse și tăie în două scorpia. ISPIRESCU, L. 139.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Un copil voinicuț.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Voinic + sufix -uț.
    surse: DEX '98 DEX '09