voștină sf [At: (a. 1785). FURNICĂ, I. C. 123 / A și: voș~ / V: (pop) bo~ (A și: boș~), ho~ (A și: hoș~), (reg) bost~, boștin (A: nct) s, oștină, vlo~ (A: nct), vost~, voștin s / Pl: ~ne, (reg) ~ni / E: vsl вощина] 1 (Pop; șîf boștină) Ceea ce rămâne din fagurele fiert, după ce s-a stors mierea și s-a scos ceara Si: (reg) comină, jintiță, voască (1). 2 (Buc; îs; îf boștină) Zeamă de bo~ Apa care rămâne la prepararea cerii, care se întrebuințează pentru tratarea anumitor boli. 3 (Reg) Fagure (1). 4 (Mar) Păstură¹. 5 (Pop; mai ales îf boștină) Tescovină. 6 (Olt; îf boștină) Ceea ce rămâne din prunele fermentate, după ce s-a făcut țuica. 7 (Îrg; îf boștină) Ceea ce rămâne din boabele de cereale (mai ales de orz), după fabricarea berii. 8 (Înv; îf boștină) Partea moale și cărnoasă a unor fructe și legume. 9 (Reg; lpl) Cojile bobului de grâu. 10 (Bot; reg) Izmă (Mentha longifolia). 11 (Bot; Trs) Izma-broaștei (Mentha aquatica). 12 (Bot; reg) Iarbă-creață (Mentha spicata). 13 (Bot; reg) Roiniță² (Melissa officinalis).

voștină f. V. boștină. [Slav. VOȘTINA, fagure de miere (serb.: ce rămâne din fagure), de unde și Mold. hoștină].

voștínă, V. hoștină.

vloștină sf vz voștină

vostină sf vz voștină

voștin sn vz voștină

boștină s.f. (reg.) 1 Ceea ce rămîne din fagure după ce au fost scoase mierea și ceara. 2 Ceea ce rămîne din struguri, după ce au fost storși; tescovină. Rachiu de boștină. • pl. -e. și hoștină s.f. /<sl. veche вощнна.

boștină f. 1. ceea ce rămâne din faguri, după ce se alege mierea și ceara; 2. tescovină. [Varianta voștină (Mold. hoștină) = slav. VOȘTINA, rămășiță de ceară].

hoștină f. Mold. boștină: prăjiau niște hoștine cu său CR. [Formă dialectală din voștină].

vóștină, voștine, s.f. (reg.) Ceară de albine: „[De Ziua Crucii] îi bine să dai pomană miere de stup, care are albine și voștină” (Bilțiu, 2009: 41; vol. II). (Maram., Trans. Nord). – Din vsl. vostina (Scriban, MDA).

voștină, voștine, s.f. – (reg.) Ceară de albine (Maram., Trans. Nord). – Din vsl. vostina (Șăineanu, Scriban, MDA).

voștină, -e, s.f. – (În Maram. și nordul Trans.) Ceară de albine. (În sudul Trans.: boștină). – Din sl. vostina „uscat”, de al voskij „ceară” (DER).