opțiuni
  • info

7 definiții pentru vitrit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VITRÍT s. n. 1. Component principal al cărbunilor, negru, lucios și compact. 2. Material sticlos folosit ca izolant între soclul becurilor electrice și capsă. – Din germ. Vitrit.

VITRÍT s. n. 1. Component principal al cărbunilor, negru, lucios și compact. 2. Material sticlos folosit ca izolant între soclul becurilor electrice și capsă. – Din germ. Vitrit.

vitrit sns [At: LTR / E: ger Vitrit, fr vitrite] 1 Component principal al cărbunilor minerali, negru, lucios și compact Si: vitren. 2 Material sticlos folosit ca izolant între soclul becurilor electrice și capsă.

VITRÍT s.n. 1. Component principal al cărbunilor, negru, lucios și compact. 2. Material izolant constituit dintr-o sticlă cu mangan. [< germ. Vitrit].

VITRÍT s. n. 1. component macroscopic principal al cărbunilor, negru, lucios și compact; vitren. 2. material sticlos, izolant între soclul becurilor electrice și capsă. (< germ. Vitrit)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vitrít (vi-trit) s. n.

vitrít s. n. (sil. -trit)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vitrit, (engl.= vitrite) constituent petrografic al cărbunilor humici alcătuit din vitrinit (amestec de clarit și → telinit) și dezvoltat sub forma unor lamine de culoare neagră și cu luciu puternic; are spărtură concoidală, se oxidează ușor și produce puțină cenușă prin ardere.

Intrare: vitrit
  • silabație: vi-trit info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vitrit
  • vitritul
  • vitritu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • vitrit
  • vitritului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vitrit

  • 1. Component principal al cărbunilor, negru, lucios și compact.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: vitren
  • 2. Material sticlos folosit ca izolant între soclul becurilor electrice și capsă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: