2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vitrificat, ~ă a [At: ALEXI, W. / Pl: ~ați, ~e / E: vitrifica] 1 Care s-a transformat într-o masă amorfă, sticloasă. 2-5 (Pex) Vitros (1-4).

VITRIFICÁ, vitrific, vb. I. Tranz. A transforma un silicat sau un amestec de silicați într-o masă amorfa, sticloasă, printr-o operație de topire urmată de solidificare. – Din fr. vitrifier, it. vitrificare.

vitrifica [At: I. GOLESCU, C. / V: vitrifia / Pzi: 3 vitrifică / E: it vitrificare, fr vitrifier] 1 vt A transforma un silicat sau un amestec de silicați într-o masă amorfă, sticloasă, prin topire urmată de solidificare. 2 vr (D. silicați) A se transforma într-o masă amorfă, sticloasă, prin topire urmată de solidificare.

VITRIFICÁ, vitrific, vb. I. Tranz. A transforma un silicat sau un amestec de silicați într-o masă amorfă, sticloasă, printr-o operație de topire urmată de solidificare. – Din fr. vitrifier, it. vitrificare.

VITRIFICÁ vitrífic, vb. I. Tranz. A transforma un silicat sau un amestec de silicați într-o masă amorfă sticloasă printr-o operație de topire, urmată de solidificare.

VITRIFICÁ vb. I. tr. A modifica structura unei substanțe prin încălzire la o temperatură înaltă, astfel încât să devină compactă și cu luciu sticlos; a vitrifia. [P.i. vitrific. / < it. vitrificare, cf. lat. vitrum – sticlă, facere – a face].

VITRIFICÁ vb. tr. a modifica structura unei substanțe prin încălzire la o temperatură înaltă, încât să devină compactă și cu luciu sticlos; a vitrifia. (< fr. vitrifier, lat. vitrificare)

A VITRIFICÁ vitrífic tranz. tehn. (silicați) A transforma într-o masă sticloasă prin topire. /<fr. vitrifier, lat. vitrificare

*vitrífic, a v. tr. (d. lat vitrum, sticlă, și -fic, ca în vivi-fic; fr. vitrifier). Prefac în sticlă: focu vitrifică nisipu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vitrificá (a ~) (vi-tri-) vb., ind. prez. 3 vitrífică

vitrificá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. vitrífic, 3 sg. și pl. vitrífică

Intrare: vitrificat
vitrificat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vitrificat
  • vitrificatul
  • vitrificatu‑
  • vitrifica
  • vitrificata
plural
  • vitrificați
  • vitrificații
  • vitrificate
  • vitrificatele
genitiv-dativ singular
  • vitrificat
  • vitrificatului
  • vitrificate
  • vitrificatei
plural
  • vitrificați
  • vitrificaților
  • vitrificate
  • vitrificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: vitrifica
  • silabație: vi-tri-fi-ca
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vitrifica
  • vitrificare
  • vitrificat
  • vitrificatu‑
  • vitrificând
  • vitrificându‑
singular plural
  • vitrifică
  • vitrificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vitrific
(să)
  • vitrific
  • vitrificam
  • vitrificai
  • vitrificasem
a II-a (tu)
  • vitrifici
(să)
  • vitrifici
  • vitrificai
  • vitrificași
  • vitrificaseși
a III-a (el, ea)
  • vitrifică
(să)
  • vitrifice
  • vitrifica
  • vitrifică
  • vitrificase
plural I (noi)
  • vitrificăm
(să)
  • vitrificăm
  • vitrificam
  • vitrificarăm
  • vitrificaserăm
  • vitrificasem
a II-a (voi)
  • vitrificați
(să)
  • vitrificați
  • vitrificați
  • vitrificarăți
  • vitrificaserăți
  • vitrificaseți
a III-a (ei, ele)
  • vitrifică
(să)
  • vitrifice
  • vitrificau
  • vitrifica
  • vitrificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vitrifica

  • 1. A transforma un silicat sau un amestec de silicați într-o masă amorfă, sticloasă, printr-o operație de topire urmată de solidificare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: vitrifia

etimologie: