11 definiții pentru virament


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIRAMÉNT, viramente, s. n. Operație contabilă prin care o sumă de bani se trece dintr-un cont în altul, în procesul înregistrărilor contabile. ♦ Plată fără numerar, prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul plătitorului în contul beneficiarului. ♦ (Concr.) Document prin care se dispune efectuarea unei astfel de operații sau plăți. – Din it. viramento. Cf. fr. virement.

virament sn [At: KOGĂLNICEANU, O. IV1, 492 / V: (înv) ~rem~, ~rim~ / Pl: ~e / E: fr virement cf vira2] (Fin) 1 Operație contabilă prin care o sumă de bani trece dintr-un cont în altul, fără a fi vărsată în numerar Si: (rar) virare (4). 2 Operație bancară de plată, fără numerar, care constă în trecerea unei sume de bani din contul celui care face plata în contul beneficiarului Si: (rar) virare (5). 3 Document prin care se dispune efectuarea unui virament (1, 2). 4 (Îs) Cont de ~ Cont deschis la o instituție bancară, prin care se fac și se primesc plăți, fără a se întrebuința bani în numerar.

virament s.n. (fin.) Operație contabilă care constă în trecerea unei sume de bani dintr-un cont în altul; plată fără numerar, realizată prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul celui care plătește în contul beneficiarului. ♦ Concr. Document în baza căruia se face o asemenea plată. • pl. -e. /<fr. virement.

VIRAMÉNT, viramente, s. n. Operație contabilă prin care o sumă de bani se trece dintr-un cont în altul, fără a fi nevoie ca suma să fie vărsată în numerar; plată fără numerar, prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul celui care face plata în contul beneficiarului; (concr.) document prin care se dispune efectuarea unei astfel de operații sau plăți. – Din it. viramento. Cf. fr. virement.

VIRAMÉNT, viramente, s. n. Operație contabilă prin care o sumă de bani este trecută dintr-un cont în altul, fără a fi nevoie ca suma să fie vărsată în numerar; document prin care se dispune efectuarea unei astfel de operații. ◊ Cont de virament = cont deschis la o instituție bancară, prin care se fac și se primesc plăți, fără a întrebuința bani în numerar.

VIRAMÉNT s.n. Operație bancară prin care o sumă de bani se trece dintr-un cont într-altul fără ca suma să fie vărsată în numerar. ◊ Cont de virament = cont deschis la o instituție bancară prin care se fac și se primesc plăți fără folosirea numerarului. [Pl. -te, -turi. / cf. it. viramento, fr. virement].

VIRAMÉNT s. n. 1. plată fără numerar efectuată între întreprinderi, instituții etc. care au conturi de decontare deschise la bancă. ◊ document pe baza căruia se face o asemenea plată. 2. operație contabilă constând în trecerea unei sume dintr-un cont în altul. (< it. viramento, fr. virament)

VIRAMÉNT ~e n. 1) Operație bancară de trecere a unei sume de bani de pe un cont pe altul, fără folosirea ei în numerar. 2) Plată fără numerar, efectuată prin trecerea la bancă a unei sume de la contul plătitorului la cel al beneficiarului. 3) Document în baza căruia se efectuează această plată. /<fr. virement, it. viramento

*viramént n., pl. e (it. viramento, fr. virement, d. virer, a vira; d. virare, a vira; d. virare, a vira, a întoarce corabia înapoĭ. V. reviriment). Com. Operațiunea de a vira o datorie de la un creditor la altu. (De ex.: A și B îs creditoriĭ uneĭ băncĭ; A e dator luĭ B și dă ordin ca banca să vireze în contu luĭ B o sumă de banĭ; atuncĭ banca debitează contu luĭ A și creditează contu luĭ B cu acea sumă). Operațiunea de a transporta la un capitul din buget creditele votate p. alt capitul. – Fals viriment.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: virament
virament1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • virament
  • viramentul
  • viramentu‑
plural
  • viramente
  • viramentele
genitiv-dativ singular
  • virament
  • viramentului
plural
  • viramente
  • viramentelor
vocativ singular
plural
virament2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • virament
  • viramentul
  • viramentu‑
plural
  • viramenturi
  • viramenturile
genitiv-dativ singular
  • virament
  • viramentului
plural
  • viramenturi
  • viramenturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

virament

  • 1. Operație contabilă prin care o sumă de bani se trece dintr-un cont în altul, în procesul înregistrărilor contabile.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. Plată fără numerar, prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul plătitorului în contul beneficiarului.
      surse: DEX '09 MDN '00
    • 1.2. concretizat Document prin care se dispune efectuarea unei astfel de operații sau plăți.
      surse: DEX '09 DLRLC MDN '00
    • 1.3. Cont de virament = cont deschis la o instituție bancară, prin care se fac și se primesc plăți, fără a întrebuința bani în numerar.
      surse: DLRLC DN

etimologie: