*viráj n., pl. e și urĭ (fr. vĭrage). Acțiunea de a vira, cîrmire, ocolire (cu luntrea, cu bicicleta, cu automobilu, cu aeroplanu): un viraj îndrăzneț. Locu unde se virează, cotitură: virajele unuĭ velodrom. Acțiunea de a vira o fotografie. Apa în care o puĭ ca s’o virezĭ. V. ocol, tîrcol, raĭtă.