VIPLĂ s. f. Aliaj de oțel cu crom și nichel, inoxidabil și rezistent la acizi, folosit în tehnica dentară. – Din germ. Wiepla.

viplă sf [At: LTR / S și: wi~ / Pl: ~le / E: ger Wiepla] Aliaj de oțel cu crom și cu nichel, inoxidabil și rezistent la acțiunea corozivă a unor acizi, folosit cu precădere în tehnica dentară.

viplă s.f. Oțel aliat cu 15-16% crom și cu 7-10% nichel, inoxidabil și rezistent la acizi, folosit (în trecut) în stomatologie, ca îmbrăcăminte pentru dinți. • pl. -e. /<germ. Wiepla.

VIPLĂ s. f. Aliaj de oțel cu crom și nichel, inoxidabil și rezistent la acizi, întrebuințat în tehnica dentară. – Din germ. Wiepla.

VIPLĂ, viple, s. f. Aliaj de oțel, crom și nichel, inoxidabil, rezistent la acizi, întrebuințat în dentistică.

VIPLĂ s.f. Aliaj inoxidabil de oțel amestecat cu nichel și crom, folosit mai ales în dentistică. [Scris și wiplă. / < germ. Wiepla(metall) – nume comercial].

VIPLĂ s. f. aliaj inoxidabil de oțel amestecat cu nichel și crom, folosit în stomatologie. (< germ. Wiepla)

VIPLĂ ~e f. Aliaj de oțel, crom și nichel, inoxidabil, rezistent la coroziune, întrebuințat în tehnica dentară. [Sil. vi-plă] /<germ. Wiepla

WIPLĂ s.f. v. viplă.

viplă (desp. vi-plă) s. f., g.-d. art. viplei

viplă (vi-plă) s. f., g.-d. art. viplei

viplă s. f. (sil. -plă), g.-d. art. viplei