8 definiții pentru vindic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
vindic [At: KLEIN, D. 41 / V: ~deg sm, ~ig smn, ~iug sn / Pl: ~ici / E: mg vendég (dal vendíg)] (Mar; Trs) 1 sm Musafir. 2 sm Nuntaș. 3-6 sn (Îf vindig, vindiug) Vizită1 (1-4). 7 sn (Îf vindig, vindiug) Petrecere. 8 sn (Îe; îf vindig) A merge pe ~ig A merge în calitate de oaspete (la o petrecere).
vindeg sm vz vindic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vindig smn vz vindic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vindiug sn vz vindic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VINDIC s. v. invitat, musafir, oaspete.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vindic s. v. INVITAT. MUSAFIR. OASPETE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
vindic, vindici, s.m. – (reg.) Oaspete străin, musafir (Faiciuc, 1998). (Trans., Maram.). – Din magh. vendég „oaspete” (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vindic, -i, s.m. – Oaspete străin, musafir (Faiciuc 1998). – Din magh. vendég „oaspete”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||