9 definiții pentru vincier


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VINCIÉR, vincieri, s. m. Muncitor portuar care mânuiește vinciul. [Pr.: -ci-er] – Vinci + suf. -ier.

VINCIÉR, vincieri, s. m. Muncitor portuar care mânuiește vinciul. [Pr.: -ci-er] – Vinci + suf. -ier.

vincier sm [At: DL / P: ~ci-er / Pl: ~i / E: vinci1 + -ar] Marinar specializat în manevrarea vinciului1 (1).

vincier s.m. Muncitor portuar, marinar specializat în mînuirea vinciului. • sil. -ci-er. pl. -i. /vinci + -er, după engl. winchman.

VINCIÉR, vincieri, s. m. Manipulant la vinci. Din cînd în cînd trăgea cu ochiul la vincierul celălalt, care nu spunea nimic. DUMITRIU, P. F. 70. – Pronunțat: -ci-er.

VINCIÉR s.m. Muncitor portuar sau marinar specializat în mânuirea vinciului. [< vinci + -ier, după engl. winchman].

VINCIÉR s. m. muncitor portuar, marinar care mânuiește vinciul. (vinci + -ier)

VINCIÉR ~i m. Muncitor specializat în manipularea vinciurilor. /vinci + suf. ~ar


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vinciér (-ci-er) s. m., pl. vinciéri

vinciér s. m. (sil. -ci-er), pl. vinciéri

Intrare: vincier
  • silabație: vin-ci-er info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vincier
  • vincierul
  • vincieru‑
plural
  • vincieri
  • vincierii
genitiv-dativ singular
  • vincier
  • vincierului
plural
  • vincieri
  • vincierilor
vocativ singular
  • vincierule
  • vinciere
plural
  • vincierilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vincier

  • 1. Muncitor portuar care mânuiește vinciul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Din cînd în cînd trăgea cu ochiul la vincierul celălalt, care nu spunea nimic. DUMITRIU, P. F. 70.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Vinci + sufix -ier.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN