8 definiții pentru videografie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

videografie sf [At: DN3 / P: ~de-o~ / Pl: ~ii / E: fr vidéographie] 1 Transmitere a informațiilor, sub formă grafică sau alfanumerică, pe un ecran de vizualizare. 2 Editare de programe audiovizuale.

videografie s.f. 1 Fotografie obținută prin mijloace video. 2 Producție de film cu ajutorul metodelor de înregistrare electronică a imaginilor și al tehnicilor electronice postproducție (montaj, trucaj, sonorizare). 3 Listă care conține titluri ale unor producții de film (din anumite perioade, ale unui anumit autor etc.). • sil. -de-o-. pl. -ii. g.-d. -iei. /<fr. vidéographie.

VIDEOGRAFÍE s.f. 1. Fotografie obținută prin mijloace video. 2. Producție de film cu ajutorul metodelor de înregistrare electronică a imaginilor și al tehnicilor electronice postproducție (montaj, trucaj, sonorizare). [< fr. videographie].

VIDEOGRAFÍE s. f. 1. fotografie prin mijloace video2. 2. producție de film cu ajutorul metodelor de înregistrare electronică a imaginilor și al tehnicilor electronice postproducție (montaj, trucaj, sonorizare). (< fr. vidéographie)

video1 ai [At: DN3 / P: ~de-o / E: fr vidéo, eg video] 1 Care se referă la tehnicile și sistemele de înregistrare, de transmisie, de reproducere etc. a imaginii sau a semnalelor de televiziune. 2 Care folosește tehnicile sau sistemele video1 (1).

video2- [At: DER / P: ~de-o / E: fr, it video-] Element prim de compunere care cu semnificația: 1-2 (Referitor la) imagine. 3 Vizual.

video3 si [At: RL 1993, nr. 965 / P: ~de-o / E: prescurtare de la videocasetofon] (Fam) Videocasetofon.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

VIDEO- „imagine, vedere, vizual”. ◊ L. video, ere „a vedea” > fr. vidéo-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. video-.~fon (v. -fon), s. n., videotelefon*; ~fonie (v. -fonie1), s. f., transmitere prin videofon; ~grafie (v. -grafie), s. f., imagine fotografică realizată prin mijloace video; ~tecă (v. -tecă), s. f., colecție de videofilme înregistrate pe videocasete; ~telefon (v. tele-, v. -fon), s. n., telefon prevăzut cu un mecanism care transmite și imagini; sin. videofon; ~telefonie (v. tele-, v. -fonie1), s. f., telefonie care poate transmite la distanță și imagini.

Intrare: videografie
videografie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • videografie
  • videografia
plural
  • videografii
  • videografiile
genitiv-dativ singular
  • videografii
  • videografiei
plural
  • videografii
  • videografiilor
vocativ singular
plural