7 definiții pentru viceguvernator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VICEGUVERNATÓR, viceguvernatori, s. m. Locțiitor al unui guvernator în absența acestuia; titlu, funcție deținută de această persoană. – Vice- + guvernator (după fr. vice-guverneur).

VICEGUVERNATÓR, viceguvernatori, s. m. Locțiitor al unui guvernator în absența acestuia; titlu, funcție deținută de această persoană. – Vice- + guvernator (după fr. vice-guverneur).

viceguvernator sm [At: FM (1840), 2702/24 / S și: vice-guvernator / Pl: ~i / E: vice1- + guvernator cf fr vice-gouverneur, eg vice-governor] 1 Locțiitor al guvernatorului (unui ținut, al unei colonii). 2 Titlu deținut de viceguvernator (1). 3 Funcție deținută de viceguvernator (1).

VICEGUVERNATÓR s.m. Locțiitor de guvernator. [După engl. vice-guvernor].

VICEGUVERNATÓR s. m. locțiitor de guvernator. (după engl. vice-guvernour)

*viceguvernatór m. Acela care ține locu guvernatoruluĭ absent (la banca Națională).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

viceguvernatór s. m., pl. viceguvernatóri

viceguvernatór s. m., pl. viceguvernatóri

Intrare: viceguvernator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viceguvernator
  • viceguvernatorul
  • viceguvernatoru‑
plural
  • viceguvernatori
  • viceguvernatorii
genitiv-dativ singular
  • viceguvernator
  • viceguvernatorului
plural
  • viceguvernatori
  • viceguvernatorilor
vocativ singular
  • viceguvernatorule
plural
  • viceguvernatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

viceguvernator

  • 1. Locțiitor al unui guvernator în absența acestuia; titlu, funcție deținută de această persoană.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: