vibratil, ~ă a [At: ARHIVA, I, 596 / A și: (rar) ~ratil / Pl: ~i, ~e / E: fr vibratile] 1 (D. corpuri, obiecte, părți ale lor etc.) Vibrant (1). 2 (D. corpuri, obiecte, părți ale lor etc.) Care poate avea vibrații (1). 3 (Rar; fig; d. oameni) Vibrant (7). 4 (D. sentimente, manifestări, stări etc. ale oamenilor) Care se manifestă cu intensitate.

vibratil, -ă adj. (despre corpuri, obiecte, părți ale lor etc.) Care vibrează; care poate avea vibrații. ◊ (biol.) Cil vibratil = organit celular, filamentos, care, prin mișcare alternativă rapidă, asigură deplasarea la unele protozoare, curentul de apă nutritiv la moluștele lamelibranhiate etc. Celulă vibratilă = celulă prevăzută cu cili vibratili. • pl. -i, -e. /<fr. vibratile.

VIBRATIL, -Ă adj. Care poate vibra. [< fr. vibratile].

VIBRATIL, -Ă adj. susceptibil de a vibra; care vibrează. ♦ cil ~ = organit celular filamentos care, prin mișcare alternativă rapidă, asigură deplasarea la unele protozoare, curentul de apă nutritiv la moluștele lamelibranhiate etc. (< fr. vibratile)

VIBRATIL ~ă (~i, ~e) Care poate vibra; cu proprietăți vibratoare. [Sil. vi-bra-] /<fr. vibratile

vibratil a. susceptibil de a vibra: gene vibratile.

*vibrátil, -ă adj. (d. a vibra, după versátil, volátil). Susceptibil de a vidra. Cilĭ vibratilĭ (la unele infuzoriĭ), filamente care oscilează continuŭ și servesc la prins alimente și la locomoțiune. – Fals -tíl (după fr. vibratile).

VIBRATlL, -Ă, vibratili, -e, adj. Care vibrează, care poate avea vibrații, Cili vibratili v. cil.

vibratil (desp. vi-bra-) adj. m., pl. vibratili; f. vibratilă, pl. vibratile

vibratil (vi-bra-) adj. m., pl. vibratili; f. vibratilă, pl. vibratile

vibratil adj. m. (sil. -bra-), pl. vibratili; f. sg. vibratilă, pl. vibratile