11 definiții pentru vibratil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIBRATÍL, -Ă, vibratili, -e, adj. Care vibrează; care poate avea vibrații. – Din fr. vibratile.

VIBRATÍL, -Ă, vibratili, -e, adj. Care vibrează; care poate avea vibrații. – Din fr. vibratile.

vibratil, ~ă a [At: ARHIVA, I, 596 / A și: (rar) ~ratil / Pl: ~i, ~e / E: fr vibratile] 1 (D. corpuri, obiecte, părți ale lor etc.) Vibrant (1). 2 (D. corpuri, obiecte, părți ale lor etc.) Care poate avea vibrații (1). 3 (Rar; fig; d. oameni) Vibrant (7). 4 (D. sentimente, manifestări, stări etc. ale oamenilor) Care se manifestă cu intensitate.

vibratil, -ă adj. (despre corpuri, obiecte, părți ale lor etc.) Care vibrează; care poate avea vibrații. ◊ (biol.) Cil vibratil = organit celular, filamentos, care, prin mișcare alternativă rapidă, asigură deplasarea la unele protozoare, curentul de apă nutritiv la moluștele lamelibranhiate etc. Celulă vibratilă = celulă prevăzută cu cili vibratili. • pl. -i, -e. /<fr. vibratile.

VIBRATÍL, -Ă adj. Care poate vibra. [< fr. vibratile].

VIBRATÍL, -Ă adj. susceptibil de a vibra; care vibrează. ♦ cil ~ = organit celular filamentos care, prin mișcare alternativă rapidă, asigură deplasarea la unele protozoare, curentul de apă nutritiv la moluștele lamelibranhiate etc. (< fr. vibratile)

VIBRATÍL ~ă (~i, ~e) Care poate vibra; cu proprietăți vibratoare. [Sil. vi-bra-] /<fr. vibratile

vibratil a. susceptibil de a vibra: gene vibratile.

*vibrátil, -ă adj. (d. a vibra, după versátil, volátil). Susceptibil de a vidra. Cilĭ vibratilĭ (la unele infuzoriĭ), filamente care oscilează continuŭ și servesc la prins alimente și la locomoțiune. – Fals -tíl (după fr. vibratile).

VIBRÁTlL, -Ă, vibratili, -e, adj. Care vibrează, care poate avea vibrații, Cili vibratili v. cil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vibratíl (vi-bra-) adj. m., pl. vibratíli; f. vibratílă, pl. vibratíle

vibratíl adj. m. (sil. -bra-), pl. vibratíli; f. sg. vibratílă, pl. vibratíle

Intrare: vibratil
vibratil adjectiv
  • silabație: vi-bra-til info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vibratil
  • vibratilul
  • vibratilu‑
  • vibrati
  • vibratila
plural
  • vibratili
  • vibratilii
  • vibratile
  • vibratilele
genitiv-dativ singular
  • vibratil
  • vibratilului
  • vibratile
  • vibratilei
plural
  • vibratili
  • vibratililor
  • vibratile
  • vibratilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vibratil

  • 1. Care vibrează; care poate avea vibrații.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Cil vibratil = organit celular filamentos care, prin mișcare alternativă rapidă, asigură deplasarea la unele protozoare, curentul de apă nutritiv la moluștele lamelibranhiate etc.
      surse: DLRLC MDN '00

etimologie: