VESTIBULAR, -Ă, vestibulari, -e, adj. (Anat.) Care se referă la vestibul (2). – Din fr. vestibulaire.

vestibular, ~ă a [At: ZOOLOGIA, 147 / Pl: ~i, ~e / E: fr vestibulaire] (Atm) 1 Care aparține vestibulului (3). 2 Care se află în regiunea vestibulului (3).

vestibular, -ă adj. (anat.) Care ține de vestibul, care se referă la vestibul. • pl. -i, -e. /<fr. vestibulaire.

VESTIBULAR, -Ă, vestibulari, -e, adj. (Anat.) De vestibul (2). – Din fr. vestibulaire.

VESTIBULAR, -Ă adj. (Anat.) Al vestibulului urechii. [Cf. fr. vestibulaire].

VESTIBULAR, -Ă adj. (anat.) al vestibulului. (< fr. vestibulaire)

+vestibular adj. m., pl. vestibulari; f. vestibulară, pl. vestibulare

vestibular adj. m., pl. vestibulari; f. sg. vestibulară, pl. vestibulare

ANTRENAMENT VESTIBULAR activitate complexă destinată măririi rezistenței organismului la efectele stimulilor vestibulari din timpul zborului, incluzând exerciții fizice, expunere gradată a organismului la accelerații unghiulare sau lineare și antrenament la bordul aeronavelor, urmărind realizarea obișnuinței omului de a se orienta în spațiu fără riscul unori tulburări ale aparatului vestibular.

TULBURARE VESTIBULARĂ ansamblul simptomelor cauzate de deteriorarea aparatului vestibular în timpul zborului (amețeli, grețuri, paliditate, palpitații, pierderea echilibrului, vomismente etc.) datorate aeronavei care produce: accelerații, suprasarcini, menținerea unei ponderabilități scăzute sau a imponderabilității, factori stimulatori termici și electrici etc., la nivelul analizatorului. Tulburarea vestibulară se previne prin antrenarea personalului navigant.