5 definiții pentru veselos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

veselos, ~oa a [At: AARON, în ȘA I, 743 / Pl: ~oși, ~oase / E: vesel + -os] (Reg) 1 Vesel (1). 2 (Pex) Bucuros (1). 3 (Mai ales în limbajul bisericesc) Fericit (1). 4 Care exprimă veselie (1). 5-7 Vesel (12-14).

VESELÓS, -OÁSĂ, veseloși, -oase, adj. Vesel. Fii tu veseloasă, Căci tu ești mireasă. COȘBUC, P. II 144. Nora-i vine veseloasă. SEVASTOS, N. 210. S-a-nturnat bucuros, veselos C-a ieșit grîul frumos. TEODORESCU, P. P. 149. ◊ (Adverbial) Și-mi vine să-mi înalț fruntea și s-o scutur veselos. COȘBUC, P. I 141.

VESELÓS, -OÁSĂ, veseloși, -oase, adj. (Rar) Vesel. – Din vesel + suf. -os.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: veselos
veselos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veselos
  • veselosul
  • veselosu‑
  • veseloa
  • veseloasa
plural
  • veseloși
  • veseloșii
  • veseloase
  • veseloasele
genitiv-dativ singular
  • veselos
  • veselosului
  • veseloase
  • veseloasei
plural
  • veseloși
  • veseloșilor
  • veseloase
  • veseloaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

veselos

  • exemple
    • Fii tu veseloasă, Căci tu ești mireasă. COȘBUC, P. II 144.
      surse: DLRLC
    • Nora-i vine veseloasă. SEVASTOS, N. 210.
      surse: DLRLC
    • S-a-nturnat bucuros, veselos C-a ieșit grîul frumos. TEODORESCU, P. P. 149.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Și-mi vine să-mi înalț fruntea și s-o scutur veselos. COȘBUC, P. I 141.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vesel + sufix -os.
    surse: DLRM