11 definiții pentru verticalitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VERTICALITÁTE s. f. Poziție verticală a ceva; însușirea de a fi vertical. – Din fr. verticalité.

VERTICALITÁTE s. f. Poziție verticală a ceva; însușirea de a fi vertical. – Din fr. verticalité.

verticalitate sfs [At: CADE / E: fr verticalité] 1-3 Calitatea de a fi vertical (1-3) Si: verticalism (1-3). 4 Poziție verticală (3) Si: verticalism (4). 5 (Fig) Integritate morală.

verticalitate s.f. 1 Poziție verticală a ceva; însușirea de a fi vertical; verticalism. 2 Fig. Corectitudine, principialitate, demnitate. L-am admirat întotdeauna pentru verticalitatea de care a dat dovadă în cele mai grele situații. • /<fr. verticalité.

VERTICALITÁTE s.f. Starea a tot ce este vertical. [Cf. fr. verticalité].

VERTICALITÁTE s. f. 1. poziție verticală; însușirea de a fi vertical. 2. (fig.) intransigență. (< fr. verticalité)

verticalitáte s. f. (fig.) Intransigență, neabdicare de la principii ◊ „Forța morală și verticalitatea celor două personaje [A. Saharov și M. Botez] erau întru totul comparabile.” D. 147/95 p. 15 (din fr. verticalité; DMN 1976; DEX, DN3)

VERTICALITÁTE f. Poziție verticală. [G.-D. verticalității] /<fr. verticalité


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

verticalitáte s. f., g.-d. art. verticalitắții

verticalitáte s. f., g.-d. art. verticalității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VERTICALITÁTE s. perpendicularitate. (~ unui mal.)

VERTICALITATE s. perpendicularitate. (~ unui mal.)

Intrare: verticalitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verticalitate
  • verticalitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • verticalități
  • verticalității
plural
vocativ singular
plural

verticalitate

etimologie: