10 definiții pentru vermut


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÉRMUT, (2) vermuturi, s. n. 1. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au macerat plante amare sau aromatice. 2. (La pl.) Sorturi sau porții de vermut (1). [Acc. și: vermút] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut.

VÉRMUT, vermuturi, s. n. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanțe vegetale amare; sticlă sau pahar care conține o astfel de băutură. [Acc. și: vermút] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut.

VERMÚT, vermuturi, s. n. Băutură alcoolică preparată din vin, în care s-au pus la macerat diferite substanțe amare; pahar conținînd această băutură. Două vermuturi franceze! comandă Iancu. CARAGIALE, M. 231. Pentru dînsul clienții care intrau și ieșeau... însemnau tort sau coniac, vermut cu sifon. C. PETRESCU, O. P. I 152.

VERMÚT s.n. Băutură alcoolică preparată din vin în care s-au pus la macerat plante aromatice. ♦ Sticlă, pahar care conține o astfel de băutură. [Acc. și vérmut, scris și vermouth. / cf. fr. vermouth, it. vermut < germ. Wermut – numele plantei compozite Artemisia absinthium].

VÉRMUT/VERMÚT s. n. vin amărui în care s-au pus la macerat plante aromatice. (< fr. vermouth, germ. Vermut, it. vermut)

VÉRMUT ~uri n. Băutură alcoolică amăruie, preparată din vin în care au fost macerate plante aromatice. [Acc. și vermút] /<fr. vermout, vermouth

vermut n. vin alb în care s’a turnat sucul unor plante amare și aromatice.

*vermút n., pl. urĭ (fr. vermout, d. germ. wermut, pelin). Vin alb cu infuziune de plante amare și tonice: vermut de Torino.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!vérmut s. n., (sorturi, porții) pl. vérmuturi

vérmut/vermút s. n., (sorturi, porții) pl. vérmuturi/vermúturi

Intrare: vermut
  • pronunție: vermut, vermut
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vermut
  • vermutul
  • vermutu‑
plural
  • vermuturi
  • vermuturile
genitiv-dativ singular
  • vermut
  • vermutului
plural
  • vermuturi
  • vermuturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vermut

  • 1. (numai) singular Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au macerat plante amare sau aromatice.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Pentru dînsul clienții care intrau și ieșeau... însemnau tort sau coniac, vermut cu sifon. C. PETRESCU, O. P. I 152.
      surse: DLRLC
  • 2. (la) plural Sorturi sau porții de vermut (1.).
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Două vermuturi franceze! comandă Iancu. CARAGIALE, M. 231.
      surse: DLRLC

etimologie: