7 definiții pentru vergeluță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VERGELÚȚĂ, vergeluțe, s. f. Vergelușă. – Vergea + suf. -eluță.

VERGELÚȚĂ, vergeluțe, s. f. Vergelușă. – Vergea + suf. -eluță.

vergeluță sf [At: CIHAC, I, 306 / V: (reg) văr~ / Pl: ~țe / E: vergele + -uță] 1-2 (Șhp) Vergelușă (1-2). 3-4 Vergea (7) (mică).

VERGELÚȚĂ, vergeluțe, s. f.. Diminutiv al lui vergea. Celalt îl mînă dindărăpt cu o vergeluță. MARIAN, Î. 208.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vergelúță s. f., g.-d. art. vergelúței; pl. vergelúțe

vergelúță s. f., g.-d. art. vergelúței; pl. vergelúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: vergeluță
vergeluță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vergeluță
  • vergeluța
plural
  • vergeluțe
  • vergeluțele
genitiv-dativ singular
  • vergeluțe
  • vergeluței
plural
  • vergeluțe
  • vergeluțelor
vocativ singular
plural

vergeluță

  • 1. Diminutiv al lui vergea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vergelușă attach_file un exemplu
    exemple
    • Celalt îl mînă dindărăpt cu o vergeluță. MARIAN, Î. 208.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Vergea + sufix -eluță.
    surse: DEX '98 DEX '09