2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VERDÁRE s. f. v. virdare.

verdáre f., pl. ărĭ (d. verde). Vest. Cĭocănitoare verde (picus viridis). – Și vărdare (Olt.).

VIRDÁRE, virdări, s. f. Specie de ciocănitoare, cu penele verzi împestrițate cu roșu, galben, negru și alb (Picus viridis). [Var.: verdáre s. f.] – Et. nec.

VIRDÁRE, virdări, s. f. Specie de ciocănitoare, cu penele verzi împestrițate cu roșu, galben, negru și alb (Picus viridis). [Var.: verdáre s. f.] – Et. nec.

VIRDÁRE, virdări, s. f. Specie frumoasă de ciocănitoare cu penele verzi, amestecate cu roșu, galben, negru și alb (Picus viridis); verdoaică. (Atestat în forma verdare) Verdarea cearcă copaciul și mai slab unde găsește, acolo ciocănește. PANN, P. V. II 125. – Variantă: verdáre s. f.

VIRDÁRE ~ări f. Pasăre sedentară asemănătoare cu ciocănitoarea, având penajul verde împestrițat cu diferite culori. /Orig. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

virdáre s. f., g.-d. art. virdắrii; pl. virdắri

virdáre s. f., g.-d. art. virdării; pl. virdări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VIRDÁRE s. v. ciocănitoare, ghionoaie.

VIRDÁRE s. (ORNIT.; Picus viridis) (reg.) ciocănitoare, svărdaică, ghionoaie-verde, horoi-verde.

VIRDARE s. (ORNIT.; Picus viridis) (reg.) ciocănitoare, svărdaică, ghionoaie-verde, horoi-verde.

virdare s. v. CIOCĂNITOARE. GHIONOAIE.

Intrare: verdare
verdare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: virdare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • virdare
  • virdarea
plural
  • virdări
  • virdările
genitiv-dativ singular
  • virdări
  • virdării
plural
  • virdări
  • virdărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verdare
  • verdarea
plural
  • verdări
  • verdările
genitiv-dativ singular
  • verdări
  • verdării
plural
  • verdări
  • verdărilor
vocativ singular
plural

virdare verdare

  • 1. Specie de ciocănitoare, cu penele verzi împestrițate cu roșu, galben, negru și alb (Picus viridis).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: verdoaică attach_file un exemplu
    exemple
    • Verdarea cearcă copaciul și mai slab unde găsește, acolo ciocănește. PANN, P. V. II 125.
      surse: DLRLC

etimologie: